În Lituania, oamenii trebuie să meargă prin toată țara pentru a intra în posesia rețetelor de care au mare nevoie, relatează Euronews, într-un reportaj în care atrage atenția că Europa se confruntă cu o importantă criză a lipsei de medicamente.
Rytis Overlingas, inginer electronist în vârstă de 59 de ani, are nevoie în fiecare zi de cinci medicamente împotriva hipertensiunii arteriale și a diabetului. Farmacia de lângă Vilnius, capitala Lituaniei, i-a spus recent că nu mai are niciunul dintre acestea.
Medicamentele care tratează afecțiuni ale sistemului nervos reprezintă aproape o cincime din penuria totală de medicamente între 2018 și 2023. Tratamentele pentru complicații cardiovasculare și antiinfecțioasele pentru uz sistemic reprezintă peste un sfert din deficitul de pe piață.
Ce face UE în privința penuriei de medicamente
Medicii de familie, farmaciștii și pacienții au exercitat presiuni asupra Bruxellesului pentru a acționa și a împiedica agravarea situației. Penuria de medicamente reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele și profesioniștii din domeniul sănătății și afectează calitatea vieții pacienților.
Comisarul european pentru sănătate a abordat această problemă prin propunerea reformei farmaceutice a Comisiei Europene. Aceasta speră să monitorizeze medicamentele esențiale, pentru a putea aborda vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare.
În Moldova producerea unor medicamente este interzisă
Ministerul Sănătății propune un proiect de lege prin care să interzică producerea în Republica Moldova a medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Justificările invocate sunt efectele nocive asupra sănătății și mai multe efecte negative pe care preparatele le au asupra organismului.
Nonsensul inițiativei constă în faptul că importul și consumul acestor preparate nu sunt interzise, ceea ce înseamnă că în farmacii se vor vinde preparatele, doar că nu vor fi de producție autohtonă, ci aduse de peste hotare.
Problema constă în faptul că anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.
Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.
Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai utilizează pentru a diminua efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.
„Mult timp am căutat aceste medicamente în toată Lituania, până când, în cele din urmă, am reușit să le cumpăr din cealaltă parte a țării. Dar asta se întâmpla acum o jumătate de an”, spune Overlingas.
Cu toate acestea, cazul lui Overlingas nu este singular, și nici cel al Lituaniei. Europa se confruntă cu o penurie de medicamente de-a lungul întregului continent. Un studiu recent realizat de rețelele de jurnaliști de investigație MIIR și EDJNet în privința unor țări selectate din UE a constatat că durata penuriei ar putea ajunge între 72 și 130 de zile pentru anumite produse farmaceutice.
Medicamentele care tratează afecțiuni ale sistemului nervos reprezintă aproape o cincime din penuria totală de medicamente între 2018 și 2023. Tratamentele pentru complicații cardiovasculare și antiinfecțioasele pentru uz sistemic reprezintă peste un sfert din deficitul de pe piață.
Ce face UE în privința penuriei de medicamente
Medicii de familie, farmaciștii și pacienții au exercitat presiuni asupra Bruxellesului pentru a acționa și a împiedica agravarea situației. Penuria de medicamente reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele și profesioniștii din domeniul sănătății și afectează calitatea vieții pacienților.
Comisarul european pentru sănătate a abordat această problemă prin propunerea reformei farmaceutice a Comisiei Europene. Aceasta speră să monitorizeze medicamentele esențiale, pentru a putea aborda vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare.
În Moldova producerea unor medicamente este interzisă
Ministerul Sănătății propune un proiect de lege prin care să interzică producerea în Republica Moldova a medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Justificările invocate sunt efectele nocive asupra sănătății și mai multe efecte negative pe care preparatele le au asupra organismului.
Nonsensul inițiativei constă în faptul că importul și consumul acestor preparate nu sunt interzise, ceea ce înseamnă că în farmacii se vor vinde preparatele, doar că nu vor fi de producție autohtonă, ci aduse de peste hotare.
Problema constă în faptul că anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.
Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.
Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai utilizează pentru a diminua efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.
