Unu din cinci europeni, în pragul sărăciei: românii, bulgarii și grecii sunt cei mai afectați

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eurostat #saracie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul vrea să lase peste 4 milioane de lei în gestiunea întreprinderilor silvice de stat, renunțând temporar la veniturile pe care le-ar fi încasat din profitul acestora, pentru a susține investițiile urgente în păduri și modernizarea sectorului.

Inițiativa se regăsește într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului și supus consultărilor publice, care prevede scutirea întreprinderilor din subordinea Agenției „Moldsilva” de la plata defalcărilor în bugetul de stat aferente profitului net din 2025, în sumă de circa 4,1 milioane lei.

În același timp, profitul net total estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 16,3 milioane lei.

Autoritățile propun ca banii să rămână la dispoziția întreprinderilor, pentru investiții în utilaje, tehnologii și lucrări de împădurire, cu majorarea capitalului social. De măsură ar urma să beneficieze mai multe entități silvice din țară, inclusiv întreprinderile din Călărași, Cimișlia, Edineț, Hîncești-Silva, Nisporeni-Silva, Orhei, Cahul (Silva-Sud), Ungheni (Silva-Centru), Soroca, Strășeni, Șoldănești și Tighina, dar și întreprinderea silvo-cinegetică „Sil-Răzeni”, rezervațiile naturale „Pădurea Domnească” și „Plaiul Fagului”, precum și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Autorii proiectului motivează intervenția prin situația dificilă a sectorului forestier. Deși veniturile din vânzări au ajuns la circa 740 milioane lei în 2025, cheltuielile au depășit 757 milioane lei, iar în 2024 întreprinderile au înregistrat pierderi de peste 35 milioane lei.

În plus, dotarea tehnică este depășită: din cele 50 de tractoare utilizate în pepinierele silvice, doar 7 sunt în stare bună, iar o parte semnificativă a utilajelor este uzată sau insuficientă. Lipsa sistemelor moderne de irigare și accesul limitat la apă afectează direct producerea puieților și extinderea pădurilor.

În paralel, degradarea mediului pune presiune suplimentară pe sector. Aproximativ 877,6 mii hectare de teren sunt afectate de eroziune, iar pierderile economice anuale sunt estimate la 3,1 miliarde lei, ceea ce face ca investițiile în împădurire să devină o prioritate.

Autoritățile susțin că măsura, încadrată ca ajutor de minimis, nu reprezintă o pierdere definitivă pentru buget, ci o diminuare temporară a veniturilor, în timp ce întreprinderile vor putea menține activitatea, evita blocajele financiare și continua proiectele investiționale.