(VIDEO) La Bălți, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a început „cu Doamne ajută!”

„Cu Doamne ajută”! Așa a început imunizarea angajaților medicali din Bălți. Astăzi, cele peste 600 de doze de vaccin AstraZeneca au ajuns la Centrul de Sănătate Publică din Capitala de nord a țării. Medicii au îndemnat cu încredere oamenii să se vaccineze masiv împotriva maladiei nemiloase.

„Așteptăm vaccinul de mult timp, vedem că o lume întreagă deja se vaccinează și o face masiv. Vrem să fim și noi în rând cu toată lume, fiindcă aceasta este unica noastră salvare. Începem vaccinarea, șă avem succes și cu Doamne ajută!”, a declarat Maria Neamțu, șefa Departamentului Pediatrie, SCB, potrivit NordNews.

Primii trei medici vaccinați sunt angajați ai Spitalului Clinic din Bălți. Aceștia au îndemnat oamenii să nu le fie frică de imunizare.

„Totul este bine, absolut nicio emoție, totul va fi bine, cu atât mai mult că am făcut COVID-ul și știu ce înseamnă asta. Plus la toate, noi tratăm pacienții și știm prin ce trec ei. Vă rugăm să transmiteți populației să nu-i fie frică de vaccin, nu contează producătorul, contează imunizarea”, a spus medicul Serghei Pcela.

„Sunt foarte bucuroasă că am ajuns în această zi și am primit vaccinul. Activez în secția de terapie intensivă, am suportat personal această boală, este foarte strașnic, de aceea, îi îndemn pe toți să se vaccineze”, a spus Alina Severin, asistentă superioară.

„Sunt bine, sper și eu să fac un pas în lupta împotriva COVID-ului. Am fost printre primii care s-au înscris pe lista pentru vaccinare”, a declarat medicul Serghei Țîcu.

Lotul de vaccin donat de România pentru municipiul Bălți va asigura imunizarea medicilor din prima linie.

„Avem posibilitatea să vaccinăm toți lucrătorii medicali din prima linie, mai exact Unitatea primirii de urgență, Centrul COVID, Secțiile de ATI, adică zonele unde pericolul de contaminare este cel mai mare”.

„Vârsta recomandată pentru vaccinare este de la 18 ani în sus. Acest vaccin se face în două etape, dacă după administrarea primei doze apare o reacție adversă, cea de a doua doză nu se mai administrează. Toată informația referitoare la vaccinare va fi introdusă într-un registru electronic online și se va elibera un certificat”, a declarat Elena Tureac, șefa departamentului de boli infecțioase, CSP Bălți

La fiecare punct de vaccinare, zilnic, vor fi imunizate minim câte 10 persoane. Vaccinarea este interzisă pentru persoanele alergice la produsele din măsline.

„Dacă e să ne referim la experiența colegilor de peste Prut, ei sunt mult mai înainte la capitolul vaccinării a cadrelor medicale. Statistic, rata de contaminare a cadrelor medicale a scăzut cu 90% după ce a început procesul de imunizare. Avem mai multe puncte de vaccinare, pentru a putea în timp maxim posilîbil cadrele medicale să-și primească doza de protecție”, a spus vicedirectorul SCB, Ala Condrea.

Până acum în municipiul Bălți au fost create cinci puncte de imunizare împotriva la Covid-19.

#vaccinare anti COVID-19 #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.