(VIDEO) La Bălți, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a început „cu Doamne ajută!”

„Cu Doamne ajută”! Așa a început imunizarea angajaților medicali din Bălți. Astăzi, cele peste 600 de doze de vaccin AstraZeneca au ajuns la Centrul de Sănătate Publică din Capitala de nord a țării. Medicii au îndemnat cu încredere oamenii să se vaccineze masiv împotriva maladiei nemiloase.

„Așteptăm vaccinul de mult timp, vedem că o lume întreagă deja se vaccinează și o face masiv. Vrem să fim și noi în rând cu toată lume, fiindcă aceasta este unica noastră salvare. Începem vaccinarea, șă avem succes și cu Doamne ajută!”, a declarat Maria Neamțu, șefa Departamentului Pediatrie, SCB, potrivit NordNews.

Primii trei medici vaccinați sunt angajați ai Spitalului Clinic din Bălți. Aceștia au îndemnat oamenii să nu le fie frică de imunizare.

„Totul este bine, absolut nicio emoție, totul va fi bine, cu atât mai mult că am făcut COVID-ul și știu ce înseamnă asta. Plus la toate, noi tratăm pacienții și știm prin ce trec ei. Vă rugăm să transmiteți populației să nu-i fie frică de vaccin, nu contează producătorul, contează imunizarea”, a spus medicul Serghei Pcela.

„Sunt foarte bucuroasă că am ajuns în această zi și am primit vaccinul. Activez în secția de terapie intensivă, am suportat personal această boală, este foarte strașnic, de aceea, îi îndemn pe toți să se vaccineze”, a spus Alina Severin, asistentă superioară.

„Sunt bine, sper și eu să fac un pas în lupta împotriva COVID-ului. Am fost printre primii care s-au înscris pe lista pentru vaccinare”, a declarat medicul Serghei Țîcu.

Lotul de vaccin donat de România pentru municipiul Bălți va asigura imunizarea medicilor din prima linie.

„Avem posibilitatea să vaccinăm toți lucrătorii medicali din prima linie, mai exact Unitatea primirii de urgență, Centrul COVID, Secțiile de ATI, adică zonele unde pericolul de contaminare este cel mai mare”.

„Vârsta recomandată pentru vaccinare este de la 18 ani în sus. Acest vaccin se face în două etape, dacă după administrarea primei doze apare o reacție adversă, cea de a doua doză nu se mai administrează. Toată informația referitoare la vaccinare va fi introdusă într-un registru electronic online și se va elibera un certificat”, a declarat Elena Tureac, șefa departamentului de boli infecțioase, CSP Bălți

La fiecare punct de vaccinare, zilnic, vor fi imunizate minim câte 10 persoane. Vaccinarea este interzisă pentru persoanele alergice la produsele din măsline.

„Dacă e să ne referim la experiența colegilor de peste Prut, ei sunt mult mai înainte la capitolul vaccinării a cadrelor medicale. Statistic, rata de contaminare a cadrelor medicale a scăzut cu 90% după ce a început procesul de imunizare. Avem mai multe puncte de vaccinare, pentru a putea în timp maxim posilîbil cadrele medicale să-și primească doza de protecție”, a spus vicedirectorul SCB, Ala Condrea.

Până acum în municipiul Bălți au fost create cinci puncte de imunizare împotriva la Covid-19.

#vaccinare anti COVID-19 #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.