VIDEO Mai multe posibilități pentru vârstnicii din Ungheni

În orașul Ungheni a fost lansat primul Club al Vârstnicilor, un spațiu creat pentru a motiva persoanele în etate să prospere, să fie active și să aibă vieți împlinite. De la sport, yoga, muzică și dans, până la lectură, ateliere de artizanat și pictură, centrul oferă un spațiu primitor seniorilor pentru a se angaja în activități care le îmbogățesc viața.

,,Așadar, când ne aflăm într-o fază demografică în care proporția persoanelor în vârstă este în creștere, acesta este momentul în care trebuie să investim cu adevărat în ei, astfel încât aceștia să poată continua să contribuie la dezvoltarea țării. Iar ei au atât de multe de adus, știți, din punct de vedere economic, social și cultural. Și aceasta este ceea ce noi, UNFPA, sprijinim în R. Moldova și în multe alte țări din regiune”, a declarat Florence Bauer, directoare regională a UNFPA pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Clubul vârstnicilor a fost deschis grație unei colaborări între Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în R. Moldova și Guvernul Marii Britanii, care au oferit 90 de mii de dolari pentru reabilitarea spațiului. Totodată, autoritățile publice locale sunt încurajate să bugeteze resurse pentru asemenea activități, care au scopul de a promova incluziunea socială.

,,Municipiul Ungheni are nevoie de toate categoriile de vârstă pentru a dezvolta o comunitate omogenă, o comunitate dezvoltată. La moment, în cadrul proiectului sunt peste 100 de vârstnici, dar noi, administrația publică locală ne-am pus drept scop ca să mărim această capacitate, și să putem să dezvoltăm și alte spații, pentru a putea atrage și mai mulți vârstnici” – Eduard Bălan, viceprimar al municipiului Ungheni.

La centrul din Ungheni sunt înregistrate circa 150 de persoane care frecventează activitățile, printre ele se numără și doamna Maria.

,,Sunt multe activități… cu folosirea plantelor medicinale, cum să consumăm mierea de albine. Doamnele ne-au arătat cum poți să aplici corect produsele de machiaj”, a afirmat Maria.

Inga Cutie este antrenoare și instructoare de aerobic-fitness. Se bucură că poate contribui la îmbătrânirea sănătoasă și activă a persoanelor din comunitate.

,,Este o experiență nouă pentru mine, dar interesantă în același timp. Îi îndemn pe toți să găsească timp, măcar de două ori pe săptămână, câte jumătate de oră sau o oră, să vină aici la clubul deschis, care este benefic și să acorde timp pentru ei, să-și iubească corpul și să se odihnească, că munca care o facem aici prin exerciții, este o odihnă sufletească” – a adăugat Inga Cutie, antrenoare și instructoare de aerobic-fitness.

Prognozele demografice arată că până în 2040, generațiile în vârstă de 50 de ani și peste vor constitui jumătate din populația R. Moldova. Această schimbare demografică va avea implicații semnificative asupra sectoarelor sociale, economice și de sănătate ale țării.

,,Este un început excelent pentru a-i felicita pe locuitorii din Ungheni cu ocazia deschiderii primului centru de îmbătrânire activă din țară. Și acesta este primul din seria pe care o vom avea în continuare. Astfel, noi, cei de la UNFPA, încercăm cu adevărat să schimbăm opinia conform căreia persoanele în vârstă sunt cele vulnerabile în favoarea celor care spun că sunt contribuitori activi. Ei fac diferența. Ei își aduc cunoștințele și experiența într-o Moldovă mai luminoasă”- a conchis Karina Nersesyan, Reprezentanta Rezidentă a UNFPA Moldova.

UNFPA a susținut constant Ministerul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova în implementarea Programului privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023-2027, care are ca scop întărirea rezilienței demografice a țării. Totodată, de rând cu Clubul Vârstnicilor de la Ungheni, este în proces de organizare a unui centru similar în orașul Căușeni.

Această inițiativă este rezultatul parteneriatului dintre Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Guvernele Marii Britanii și Japoniei, HelpAge International, Fundația Moldcell, Autoritatea Publică Locală – toate unite în angajamentul lor de a stimula dialogul intergenerațional și de a promova integrarea socială.

#ajutor varstnici #ungheni #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.