VIDEO Medicii au fost îngerii mei păzitori: Istoria Alinei, refugiată din Ucraina care a născut în Moldova

24 Feb. 2023, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Feb. 2023, 16:41 // Actual //  bani.md

La maternitatea din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” din Chișinău, femeile nasc în condiții de confort și siguranță, iar asta datorită dotărilor realizate de Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Instituția medicală a beneficiat de echipamente de ultimă generație, servicii de care se bucură nu doar femeile din Republica Moldova, ci și refugiatele din Ucraina.

Alina Orlioglo a devenit mamă pentru a patra oară. Primele trei nașteri au avut loc în Ucraina, iar ultimul copil l-a adus pe lume la maternitatea Spitalului Clinic. Toate cheltuielele pentru asistenţa medicală la naştere şi după venirea pe lume a copilului au fost suportate de către Fondul ONU pentru Populație, ca parte a ajutorului umanitar în contextul războiului din Ucraina.

Proaspăta mămică recunoaște că avea emoții mari de a da naștere copilului într-o țară străină, însă totul a fost la cel mai înalt nivel, atât condițiile moderne din secție, cât și atitudinea medicilor.

„Toate servicile sunt gratuite, asta e cel mai important, atitudinea este una foarte bună. Nimeni nu îndrăznește să spună că uite tu ești din Ucraina și hai achită pentru servicii, totul e la nivel, este foarte plăcut. Nu știu ce mi-au făcut medicii aici, au fost ca îngerii mei păzitori, această naștere a fost super ușoară pentru mine.” povestește Alina, înainte să fie externată din maternitate.

La fel, datorită investițiilor Fondului ONU pentru Populație, nou-născuții aflați în condiții critice, vor avea șanse mai mari de supraviețuire datorită echipamentelor moderne instalate în unitățile de terapie intensivă din întreaga țară, susțin medicii maternității.

„Am primit toate aparatele necesare îngrijirii copiilor de la 500 de grame și a copiilor gravi din secția de reanimare. Asta sunt inclusiv incubatoarele termice care sunt indispensabile pentru îngrijirea copiilor prematuri. Am primit de asemenea ventilatoare care sunt indispensabile supraviețuirii acestor copii. Aceste aparataje sunt mai moderne, au funcții mai sofisticate și sunt cu mult mai fiziologice pentru acești copii. Serviciile pentru refugiați, serviciile perinatale, obstreticale și cele neonatale, or cele ginecologice sunt absolut gratuite.” ne povestește Dorina Rotaru, șefa departamentului neonatologie a centrului perinatal.

Pe parcursul anului 2022, UNFPA a dotat complet 22 de săli de naștere, care vor asigura venirea pe lume în siguranță a circa 15.000 de copii. Nou-născuții aflați în condiții critice vor fi salvați datorită echipamentelor moderne care vor fi instalate în unitățile de terapie intensivă a 8 spitale, iar 14 săli de operație vor fi complet modernizate. De asemenea, nouă sală dotată pentru intervenții ginecologice în cadrul Institutului Oncologic din o. Chișinău va reduce în jumătate timpul de așteptare pentru efectuarea operațiilor oncologice feminine.

Ca parte a răspunsului la criza umanitară, generată de războiul în Ucraina, UNFPA oferă suport amplu sistemului de sănătate reproductivă prin dotarea instituțiilor medicale cu echipament medical de ultima generație. Drept urmare, populația locală și refugiatele vor avea acces la servicii medicale de calitate. În plus, UNFPA a livrat resurse financiare în bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), pentru acoperirea serviciilor în domeniul sănătății reproductive acordate de prestatorii de servicii medicale, încadrați în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, datorită acestui parteneriat, refugiatele din Ucraina beneficiază de servicii ginecologice și obstetrice gratuite.

 

23 Oct. 2026, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.