(VIDEO) Maia Sandu, declarații dure la CSM: Șmecherii apelează la judecători și obțin decizii care le permit să fure

„Atunci când încerc să discut cu potențial investitori, lumea îmi spune istorii cu balauri din sistemul judecătoresc din Moldova. Ei nu au încredere că banii lor, că investiția lor nu va fi furata de către tot felul de șmecheri care apelează la sistemul judecătoresc și obțin decizii care le permit să facă aceste furturi”, declarația a fost făcută de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la o întrevedere cu membrii CSM, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu susține că la ora actuală, sistemul judecătoresc moldovenesc este principalul factor care stopează dezvoltarea Republicii Moldova.

Nereformarea justiției ne costă enorm, din toate punctele de vedere. Eu când merg și încerc să obțin asistență externă, primul lucru care mi se spune: da ce faceți cu corupția și justiția? Fondurile care ni se dau, tot sunt plătitori de taxe în alte state și ei nu le dau ca să fie furate aici, în Republica Moldova. Ei vor să le dea pentru cetățeni și proiecte de dezvoltare, a adăugat Maia Sandu.

Președinta susține că a obținut votul cetățenilor pentru că le-a promis reforma justiției și „mort-copt, eu voi insista pe această reformă”.

Atunci când discut cu investitorii străini, credeți-mă, primul lucru care îmi spun, sistemul de justiție din Republica Moldova. Noi nu avem cum să rezolvăm celelalte probele ale țării. Aici este problema principală. Vreau să văd propunerile dumneavoastră. Prin anumite decizii ale unor judecători corupți, sunt distruse domenii întregi și este pusă în pericol securitatea statului. Avem sute de mii de oameni care primesc o pensie mai mică de 2000 de lei, dar statul vine și le spune că nu avem de unde să vă creștem pensiile, însă achită decizii la CEDO.

Realitatea.md amintește că Maia Sandu a întreprins astăzi, 27 mai, o vizită inopinată la Consiliul Superior al Magistraturii. Discuția dintre Maia Sandu și membrii CSM a fost transmisă în direct.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.