VIDEO Momentul în care un avion Boeing 747 pierde roțile în aer pe aeroportul din Luxemburg

Un incident aviatic grav a fost surprins, duminică seară, pe aeroportul Luxemburg-Findel, unde o aeronavă Boeing 747-400 F a companiei Cargolux a pierdut trenul de aterizare principal drept, în momentul în care efectua o aterizare de urgență. Traficul aerian a fost blocat câteva ore, pentru că avionul a blocat pista.

Avionul de marfă a decolat de pe aeroportul din Luxemburg, duminică seară, puțin după ora 18:00, cu destinația Chicago. Însă nu a ajuns prea departe, pentru că pilotul nu a reușit să retragă trenul de aterizare, scrie focus.de.

Cargolux 747-400 flight #CV6857 LUX-ORD lost part of landing gear during emergency landing at Luxembourg airport pic.twitter.com/cI7ouy0IbX

— chrivoge (@chrivoge) May 14, 2023

Drept urmare, echipajul a luat decizia de a se întoarce pe Findel. Potrivit site-ului de urmărire Flightradar, citat de wort.lu, avionul era deasupra Belgiei când a trebuit să se întoarcă, aruncând kerosen în apropiere de Ettelbruck, potrivit datelor de zbor. La ora 18.50, după ce combustibilul a fost aruncat pentru a reduce greutatea, aeronava a aterizat pe pista 06.

Dar ceva a mers prost. Potrivit unui comunicat al Cargolux, în momentul contactului cu solul, trenul de aterizare principal drept s-a desprins de aeronavă, zburând zeci de metri prin aer. „Cu toate acestea, aeronava a putut ateriza într-o manieră controlată”, iar salvatorii au ajuns rapid la fața locului, explică reprezentanții companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#roata #cargo #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel anualizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.