Putin și-a schimbat tactica împotriva Occidentului: Rusia vrea să ”înghită” firmele străine

18 Mai 2023, 07:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 07:32 // Actual //  bani.md

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina acum aproape 15 luni, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Acum, regimul lui Putin, la rândul său, și-a schimbat tactica în războiul său economic dus împotriva Vestului, acesta intrând într-o fază periculoasă.

Rusia a creat recent cadrul legal pentru a putea ”înghiți” firmele străine din țară, naționalizând temporar activele străine ale acestora, potrivit Business Insider.

”Este o escaladare din partea Moscovei, după ce represaliile anterioare împotriva sancțiunilor occidentale s-au concentrat pe restricționarea aprovizionării cu energie pentru Europa”, a spus Alexandra Prokopenko, un cercetător nerezident la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, în Financial Times.

„Confruntarea economică a Rusiei cu Occidentul în urma invaziei Ucrainei de către Kremlin intră într-o nouă etapă periculoasă”, a avertizat ea.

După ce Moscova a suferit înfrângeri judecătorești care au menținut activele rusești înghețate în Europa, Kremlinul a stabilit de atunci un cadru legal pentru naționalizarea temporară a activelor străine în Rusia, a adăugat Prokopenko.

Proiectele care costă miliarde de dolari sunt acum în pericol, iar guvernul rus va adopta probabil o „abordare personalizată” cu fiecare parte interesată, deoarece încearcă să împartă Occidentul, a scris ea.

O parte cheie a noii strategii de răzbunare a Moscovei este un decret pe care președintele Vladimir Putin l-a semnat luna trecută, despre care Prokopenko a spus că oferă agenției guvernamentale de administrare a proprietăților control asupra activelor occidentale afectate de oprirea operațiunilor în Rusia și capacitatea de a le vinde cumpărătorilor ruși.

Decretul cere, de asemenea, firmelor „națiunilor neprietenoase” să plătească o donație pentru eforturile de război ale Rusiei, echivalând între 5% și 10% din valoarea unui bun vândut. Companiile occidentale sunt, de asemenea, obligate să-și vândă participațiile în proiectele partajate cu partenerii ruși cu o deducere de 50%.

De când Putin a semnat decretul, activele firmelor energetice finlandeze și germane au fost plasate sub gestiune provizorie. Între aceasta și constrângerile occidentale privind vânzarea către Rusia, „un număr tot mai mare de astfel de companii par din ce în ce mai probabil să-și piardă investițiile în Rusia în totalitate”, a spus Prokopenko.

„Până acum, nici Rusia, nici Europa nu au o strategie cuprinzătoare cu privire la modul de a face față activelor blocate”, a spus ea. „Ruperea legăturilor dintre cele două părți va exacerba aproape sigur conflictul, deoarece Kremlinul caută modalități de a pedepsi Europa pentru impunerea de sancțiuni și sprijinirea Ucrainei. Apetitul prietenilor lui Putin de a sechestra bunurile occidentale din Rusia nu va face decât să aducă importante prejudicii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.