Germania se rupe definitiv de Rusia. Cancelarul Scholz anunță sfârșitul lui Putin

După ce Angela Merkel, timp de 16 ani, a încurajat o relație apropiată cu Putin și o dependență îngrijorătoare a Germaniei de energia din Rusia, iată că acum Berlinul se rupe definitiv de Moscova.

Astfel, cancelarul Olaf Scholz a declarat că zilele ”imperialismului” președintelui Putin sunt numărate, iar războiul din Ucraina nu se va încheia cu victoria acestuia.
Într-un discurs ținut la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, Scholz a subliniat sprijinul guvernului german pentru Ucraina, care a anunțat recent un ajutor militar record în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

„La un moment dat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia”, a spus Scholz într-un discurs la un summit rar al Consiliului Europei de la Reykjavik. „Și un lucru este cert: nu se va încheia cu o victorie a imperialismului lui Putin”, a spus Scholz delegaților în timpul ceremoniei de deschidere a reuniunii. „Pentru că vom continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace dreaptă”.

Comentariile lui Scholz nu au făcut un apel total la schimbarea regimului lui Putin, un termen controversat folosit de președintele american Joe Biden, după o lună de război, când a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Putin) nu poate să mai rămână la putere”.

Declarațiile lui Scholz sunt semnificative în contextul actual al conflictului din Ucraina. Ele coincid cu o potențială contraofensivă ucraineană și vin la o lună după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China.

Scholz, care este cunoscut pentru abordarea sa prudentă, conduce o țară cu o relație complicată cu Rusia, în parte datorită moștenirii fostei Germanii de Est comuniste – în esență un stat vasal al Uniunii Sovietice.

Această precauție a atras uneori critici aspre atât din partea aliaților occidentali, cât și din partea Ucrainei, care s-au plâns că deciziile cheie privind furnizarea de arme durează uneori prea mult.

Fostul cancelar Gerhard Schroeder, ca și Scholz, un social-democrat, și-a adâncit legăturile cu Moscova la începutul secolului – lansând controversatul gazoduct Nord Stream care leagă Rusia direct de Germania și ocolind țările de tranzit din estul Europei, inclusiv Ucraina.

În timp ce Schroeder l-a numit pe Putin prietenul său personal și „democrat fără cusur”, succesorul său, Angela Merkel, a cultivat o relație mai îndepărtată și mai pragmatică cu șeful Kremlinului.
Summitul din capitala Islandei este prima întâlnire de aici a liderilor Consiliului Europei în aproape 20 de ani, iar acesta urmărește o reorientare după eliminarea Rusiei din acest organism, la 26 de ani de la aderarea ei în 1996.

În discursul său de la Reykjavik, Scholz a spus că Consiliul va cere „răspundere pentru pagubele enorme pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză