Germania se rupe definitiv de Rusia. Cancelarul Scholz anunță sfârșitul lui Putin

După ce Angela Merkel, timp de 16 ani, a încurajat o relație apropiată cu Putin și o dependență îngrijorătoare a Germaniei de energia din Rusia, iată că acum Berlinul se rupe definitiv de Moscova.

Astfel, cancelarul Olaf Scholz a declarat că zilele ”imperialismului” președintelui Putin sunt numărate, iar războiul din Ucraina nu se va încheia cu victoria acestuia.
Într-un discurs ținut la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, Scholz a subliniat sprijinul guvernului german pentru Ucraina, care a anunțat recent un ajutor militar record în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

„La un moment dat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia”, a spus Scholz într-un discurs la un summit rar al Consiliului Europei de la Reykjavik. „Și un lucru este cert: nu se va încheia cu o victorie a imperialismului lui Putin”, a spus Scholz delegaților în timpul ceremoniei de deschidere a reuniunii. „Pentru că vom continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace dreaptă”.

Comentariile lui Scholz nu au făcut un apel total la schimbarea regimului lui Putin, un termen controversat folosit de președintele american Joe Biden, după o lună de război, când a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Putin) nu poate să mai rămână la putere”.

Declarațiile lui Scholz sunt semnificative în contextul actual al conflictului din Ucraina. Ele coincid cu o potențială contraofensivă ucraineană și vin la o lună după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China.

Scholz, care este cunoscut pentru abordarea sa prudentă, conduce o țară cu o relație complicată cu Rusia, în parte datorită moștenirii fostei Germanii de Est comuniste – în esență un stat vasal al Uniunii Sovietice.

Această precauție a atras uneori critici aspre atât din partea aliaților occidentali, cât și din partea Ucrainei, care s-au plâns că deciziile cheie privind furnizarea de arme durează uneori prea mult.

Fostul cancelar Gerhard Schroeder, ca și Scholz, un social-democrat, și-a adâncit legăturile cu Moscova la începutul secolului – lansând controversatul gazoduct Nord Stream care leagă Rusia direct de Germania și ocolind țările de tranzit din estul Europei, inclusiv Ucraina.

În timp ce Schroeder l-a numit pe Putin prietenul său personal și „democrat fără cusur”, succesorul său, Angela Merkel, a cultivat o relație mai îndepărtată și mai pragmatică cu șeful Kremlinului.
Summitul din capitala Islandei este prima întâlnire de aici a liderilor Consiliului Europei în aproape 20 de ani, iar acesta urmărește o reorientare după eliminarea Rusiei din acest organism, la 26 de ani de la aderarea ei în 1996.

În discursul său de la Reykjavik, Scholz a spus că Consiliul va cere „răspundere pentru pagubele enorme pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.