VIDEO Ocnița – dezvoltare rurală prin ateliere de compostare

07 Mai 2024, 16:57
 // Categoria: Slider // Autor:  Soroceanu Olga
07 Mai 2024, 16:57 // Slider //  Soroceanu Olga

„Inima Nordului”, o asociație din Ocnița, se evidențiază în eforturile sale de a promova dezvoltarea rurală și de a încuraja practici sustenabile de gestionare a resurselor. Datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat de către HEKS/EPER Moldova în consorțiu cu HELVETAS Moldova și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, asociația a desfășurat ateliere de compostare pentru comunitatea locală.

Directoarea executivă a AO „Inima Nordului”, Daniela Bilic, subliniază importanța acestor ateliere: „Prin acest proiect ne propunem să aducem informația despre cum poate fi făcut un compost acasă, cum poate fi utilizat în gospodărie. Avem atâtea resurse și posibilități în jurul nostru, pe care nu le valorificăm.”

Beneficiarii atelierelor, descoperă secretele transformării deșeurilor în îngrășăminte organice valoroase, iar procesul este educativ și practic.

„Am învățat cum să prelucrăm deșeurile și să facem compost pentru a avea flori și recolte mai bogate, fără a cheltui bani pe îngrășăminte”, explică Veronica Siveriuc, una dintre participante.

Printre realizările acestor ateliere este includerea în proces atât a comunității locale, cât și a refugiaților din Ucraina. Împreună, acești participanți descoperă că, prin colaborare și ajutor reciproc, pot contribui la îmbunătățirea mediului și a vieților lor, inclusiv a celei economice.

Numărul mare de participanți, peste 90 la număr, arată că aceste ateliere au un impact semnificativ în comunitatea Ocniței și dincolo de ea.

„Scopul nostru este să unim oamenii din Ucraina și din Moldova, să îi facem să vadă că împreună pot realiza lucruri frumoase”, subliniază un reprezentant al AO „Inima Nordului”.

Astfel, atelierele de compostare nu doar că contribuie la gestionarea eficientă a deșeurilor și la creșterea producției agricole, ci și la consolidarea comunității și la promovarea unei culturi a colaborării și a sustenabilității în regiunea rurală a Ocniței. 

Proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se desfășoară în 9 raioane din țară și poate culege deja roadele pe mai multe dimensiuni sociale. 

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Feb. 2026, 16:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!