VIDEO Ocnița - dezvoltare rurală prin ateliere de compostare

„Inima Nordului”, o asociație din Ocnița, se evidențiază în eforturile sale de a promova dezvoltarea rurală și de a încuraja practici sustenabile de gestionare a resurselor. Datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat de către HEKS/EPER Moldova în consorțiu cu HELVETAS Moldova și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, asociația a desfășurat ateliere de compostare pentru comunitatea locală.

Directoarea executivă a AO „Inima Nordului”, Daniela Bilic, subliniază importanța acestor ateliere: „Prin acest proiect ne propunem să aducem informația despre cum poate fi făcut un compost acasă, cum poate fi utilizat în gospodărie. Avem atâtea resurse și posibilități în jurul nostru, pe care nu le valorificăm.”

Beneficiarii atelierelor, descoperă secretele transformării deșeurilor în îngrășăminte organice valoroase, iar procesul este educativ și practic.

„Am învățat cum să prelucrăm deșeurile și să facem compost pentru a avea flori și recolte mai bogate, fără a cheltui bani pe îngrășăminte”, explică Veronica Siveriuc, una dintre participante.

Printre realizările acestor ateliere este includerea în proces atât a comunității locale, cât și a refugiaților din Ucraina. Împreună, acești participanți descoperă că, prin colaborare și ajutor reciproc, pot contribui la îmbunătățirea mediului și a vieților lor, inclusiv a celei economice.

Numărul mare de participanți, peste 90 la număr, arată că aceste ateliere au un impact semnificativ în comunitatea Ocniței și dincolo de ea.

„Scopul nostru este să unim oamenii din Ucraina și din Moldova, să îi facem să vadă că împreună pot realiza lucruri frumoase”, subliniază un reprezentant al AO „Inima Nordului”.

Astfel, atelierele de compostare nu doar că contribuie la gestionarea eficientă a deșeurilor și la creșterea producției agricole, ci și la consolidarea comunității și la promovarea unei culturi a colaborării și a sustenabilității în regiunea rurală a Ocniței.

Proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se desfășoară în 9 raioane din țară și poate culege deja roadele pe mai multe dimensiuni sociale.

#compostare #HEKS/EPER Moldova #ocnita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.