VIDEO Ocnița - dezvoltare rurală prin ateliere de compostare

„Inima Nordului”, o asociație din Ocnița, se evidențiază în eforturile sale de a promova dezvoltarea rurală și de a încuraja practici sustenabile de gestionare a resurselor. Datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat de către HEKS/EPER Moldova în consorțiu cu HELVETAS Moldova și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, asociația a desfășurat ateliere de compostare pentru comunitatea locală.

Directoarea executivă a AO „Inima Nordului”, Daniela Bilic, subliniază importanța acestor ateliere: „Prin acest proiect ne propunem să aducem informația despre cum poate fi făcut un compost acasă, cum poate fi utilizat în gospodărie. Avem atâtea resurse și posibilități în jurul nostru, pe care nu le valorificăm.”

Beneficiarii atelierelor, descoperă secretele transformării deșeurilor în îngrășăminte organice valoroase, iar procesul este educativ și practic.

„Am învățat cum să prelucrăm deșeurile și să facem compost pentru a avea flori și recolte mai bogate, fără a cheltui bani pe îngrășăminte”, explică Veronica Siveriuc, una dintre participante.

Printre realizările acestor ateliere este includerea în proces atât a comunității locale, cât și a refugiaților din Ucraina. Împreună, acești participanți descoperă că, prin colaborare și ajutor reciproc, pot contribui la îmbunătățirea mediului și a vieților lor, inclusiv a celei economice.

Numărul mare de participanți, peste 90 la număr, arată că aceste ateliere au un impact semnificativ în comunitatea Ocniței și dincolo de ea.

„Scopul nostru este să unim oamenii din Ucraina și din Moldova, să îi facem să vadă că împreună pot realiza lucruri frumoase”, subliniază un reprezentant al AO „Inima Nordului”.

Astfel, atelierele de compostare nu doar că contribuie la gestionarea eficientă a deșeurilor și la creșterea producției agricole, ci și la consolidarea comunității și la promovarea unei culturi a colaborării și a sustenabilității în regiunea rurală a Ocniței.

Proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială” se desfășoară în 9 raioane din țară și poate culege deja roadele pe mai multe dimensiuni sociale.

#compostare #HEKS/EPER Moldova #ocnita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.