(VIDEO) Peste 750 de lucrători medicali s-au vaccinat azi, în prima zi a campaniei, împotriva COVID-19

Peste 750 de persoane, medici și asistenți medicali din cadrul secțiilor Terapie Intensivă și secțiile COVID-19 din toată țara, au fost vaccinate azi, în prima zi a campaniei, împotriva noului coronavirus. Despre aceasta au informat responsabili din cadrul Ministerului Sănătății în cadrul unui briefing de presă.

Medicul epidemiolog din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) Alexei Ceban, informația referitor la numărul de persoane vaccinate va fi publicată zilnic în baza informațiilor din cadrul registrului electronic.

Amintim că primul lot de vaccin împotriva COVID-19 a ajuns în Moldova sâmbătă, fiind oferit cu titlu gratuit de către România. Este vorba de 21.600 doze de vaccin AstraZeneca, parte a celor 200 mii de doze de vaccin promise de președintele român Klaus Iohannis în cadrul vizitei sale la Chișinău.

Vaccinul AstraZeneca este precalificat de Organizația Mondială a Sănătății și înregistrat în Republica Moldova, de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la data de 26 februarie curent. Acesta are o eficacitate de 60-90%, intervalul de administrare fiind de la 4-12 săptămâni și este administrat persoanelor cu vârsta 18+.

Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări, prima țară fiind Marea Britanie, urmată de UE și India.

#vaccin COVID-19 #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.