VIDEO Probleme mari pentru un avion de pe cursa Antalya – Chișinău. Alerta cu bombă l-a trimis înapoi în Turcia

Un avion care efectua cursa Antalya – Chișinău a făcut cale întoarsă în Turcia după ce a ajuns în spațiul aerian al Republicii Moldova și i s-a refuzat aterizarea. Motivul a fost o alertă cu bombă. Avionul s-a rotit de mai multe ori deasupra Moldovei după care comandantul a luat decizia să revină în Turcia, anunță canalul de Telegram Moldova Liberă.

Este vorba de aeronava companiei turce Pegasus. Incidentul a avut loc la ora unu după miezul nopții. Avionul a făcut 12 cercuri deasupra Republicii Moldova și nu i s-a mai permis să aterizeze din cauza alertei false cu bombă.

În ultimul timp, Aeroportul Internațional Chișinău este ținta alertelor false cu bombă. Doar noaptea trecută au fost înregistrate două alerte false.

Urmare a alertelor false, cursele aeriene sunt date peste cap, iar unele companii aeriene își suspendă zborurile. Deocamdată nu a fost prins niciun autor. Autoritățile susțin că este dificil să-i prindă, în condițiile în care utilizează adrese de e-mail de pe serve proxy.

În context, autoritățile au decis să înăsprească verificările pasagerilor care intră în aeroport.

#Bomba #alerta #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.