Video Recean: Starea de urgență este un mecanism necesar pentru starea de urgență

Premierul desemnat, Dorin Recean a fost întrebat de deputat din blocul BCS, Adela Răileanu când urmează să fie ridicată starea de urgență în care se află Republica Moldova.

„Starea de urgență este un mecanism necesar pentru starea de urgență. Noi suntem în stare de urgență și imediat ce vor fi eliminate aceste riscuri vom elimina starea de urgență ca și mecanism de gestionare. Trebuie să asigurăm acest echilibru pentru gestionarea riscului pentru a avea o activitate normală. Trebuie să înțelegem care sunt probleme cu această stare de urgență. Starea de urgență este instrumentul constituțional pentru ca să acționăm prompt în situații volatile în situații de urgență. Noi trebuie să înțelegem ce e cu această stare de urgență și vom lucra ca să deminăm din această volatilitate și vom scoate această stare urgență”, a răspuns Recean.

Ultima dată starea de urgență a fost prelungită pentru 60 de zile și a fost votată de deputați în data de 12 februarie.

Republica Moldova se află în stare de urgență din 24 februarie 2022, de la invazia Rusiei în Ucraina. De atunci, Guvernul periodic a prelungit-o.

#starea de urgenta #Recean #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.