VIDEO Șalaru, la RLIVE TV: Narativele propagandei ruse nu vor influența rezultatele referendumului pentru aderare la UE

Narativele propagandei ruse nu vor influența rezultatele referendumului pentru integrare europeană, susține fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Potrivit declarațiilor făcute la RLIVE TV, deși actorii pro-Moscova țin cont de fricile pe care le are populația Moldovei, oamenii și-au făcut deja concluzii.

Ex-ministrul Apărării a explicat că președintele Moldovei nu poate declara război și nici trimite trupele în Transnistria, deciziile de acest gen fiind de competența Parlamentului. Totodată, Șalaru se declară încrezător că o bună parte a populației își va reconfirma susținerea pentru parcursul european al Moldovei pe 20 octombrie.

„Nu cred, pentru că apele s-au separat și cei are stau la barul satului non-stop au candidatul lor. Marea majoritate înțelege că noi cu cini-șase mii de miliari nu putem decât să ne apărăm de un eventual pericol și nu ne pregătim să atacăm pe cineva. Deja oamenii și-au tras concluziile și există toate șansele ca acest referendum să aibă rezultat fericit și oamenii să reconfirme atitudinea față de parcursul european al Republicii Moldova”, a spus Șalaru în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”.

Amintim că, pe 20 octombrie, concomitent cu alegerea șefului statului, moldovenii vor merge la urne și pentru a spune dacă susțin integrarea europeană a Moldovei. Referendumul a devenit subiect de propagandă printre actorii pro-ruși și oficialii de la Kremlin. Manipulările care se lansează țin de valorile tradiționale, drepturile comunității LGBT, numărul secțiilor de votare deschise în Rusia și eventuale riscuri militare pentru țara noastră.

#narative #salaru #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.