(VIDEO) Traian în inspecție la Vatra – orașul festivalurilor

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns și la Vatra – localitate cunoscută pentru multitudinea de festivaluri și evenimente culturale care se petrec anual acolo. Conform tradiției, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul orașului, Denis Danila.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 9,75 milioane de lei pentru dezvoltarea orașului Vatra.

„Orașul Vatra este un oraș tânăr. Am reconstruit multe obiecte și am asfaltat mai multe străzi, printre care se numără str. Eminescu, str. Luceafărul, o parte din str. Iurie Gagarin, str. Serghei Bogza, str. Podgoreni, str. Fântâniței și str. Lacului. Acum suntem în curs de executare a lucrărilor de pe str. Grădinilor, cu suportul de peste 3 milioane de lei din partea Municipiului Chișinău ”, a declarat primarul de Vatra.

Orașul Vatra se află sub jurisdicția sectorului Buiucani al municipiului Chișinău. Situat la aproximativ 6 km distanță de Capitală, localitatea are o suprafață de aproximativ 8 km², pe teritoriul căreia locuiesc circa 3 800 mii de oameni. Vatra dispune de o multitudine de zone de agrement, amplasate pe malul lacului Ghidighici – construit în lunca râului Bîc încă în anii 1960-1970.

„Am construit Centrul de Sănătate, care reprezintă un edificiu cu un potențial masiv. Înainte, orășelul nu a avut niciodată centru de sănătate. O perioadă mai îndelungată am închiriat o clădire, așa că am hotărât să avem un centru de sănătate propriu ”, conchide Denis Danila.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Vatra #festivaluri #Ora de live cu Traian #realizari #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.