VIDEO Viceguvernatorul BNM, despre credite și asigurări: Dorim ca oamenii să beneficieze de servicii mai calitative

Cea de-a patra ediție a podcastului „Dă sens banilor”, lansată astăzi, 20 iulie, aduce noutăți despre preluarea, din 1 iulie 2023, de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a reglementării celor două sectoare noi supravegheate anterior de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), creditarea nebancară și piața de asigurări, precum și informații utile despre împrumuturi și asigurări în condiții sigure.

De această dată, invitatul moderatoarei Liliana Barbăroșie este viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei responsabil de domeniul supravegherii, Constantin Șchendra.

Interviul se concentrează pe subiecte ce țin de provocările procesului de reglementare a pieței de asigurări și creditare nebancară, planul de acțiuni imediate ale noului supraveghetor și perspectivele guvernanței corporative a companiilor și diversificării de servicii pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne-am dori ca cetățeanul să nu simtă acest transfer. Deci ne dorim ca lucrurile să meargă exact așa cum au fost, adică polițele de asiguraresă fie emise, creditele să fie acordate exact cum au fost și când aceste entități erau în supravegherea CNPF-ului. Am reușit să transferăm toate bazele de date, softurile, exact pe data de 30 iunie la ora 12:00. Polițe se emit, totul este bine. Pe termen mediu și lung, bineînțeles, dorim ca cetățeanul să beneficieze de servicii mult mai calitative – să asigurăm că sistemul este unul rezilient și solid, astfel încât oamenii să aibă încredere în companiile de asigurări, dar și o diversificare a lor”, a menționat Constantin Șchendra.

În cadrul rubricii „Despre bani pe scurt”, viceguvernatorul BNM a explicat ce rol joacă organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce este și cum se află dobânda anuală efectivă (DAE), dar și la ce rate vă puteți împrumuta.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #viceguvernator #da sens banilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.