VIDEO Viceguvernatorul BNM, despre credite și asigurări: Dorim ca oamenii să beneficieze de servicii mai calitative

Cea de-a patra ediție a podcastului „Dă sens banilor”, lansată astăzi, 20 iulie, aduce noutăți despre preluarea, din 1 iulie 2023, de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a reglementării celor două sectoare noi supravegheate anterior de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), creditarea nebancară și piața de asigurări, precum și informații utile despre împrumuturi și asigurări în condiții sigure.

De această dată, invitatul moderatoarei Liliana Barbăroșie este viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei responsabil de domeniul supravegherii, Constantin Șchendra.

Interviul se concentrează pe subiecte ce țin de provocările procesului de reglementare a pieței de asigurări și creditare nebancară, planul de acțiuni imediate ale noului supraveghetor și perspectivele guvernanței corporative a companiilor și diversificării de servicii pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne-am dori ca cetățeanul să nu simtă acest transfer. Deci ne dorim ca lucrurile să meargă exact așa cum au fost, adică polițele de asiguraresă fie emise, creditele să fie acordate exact cum au fost și când aceste entități erau în supravegherea CNPF-ului. Am reușit să transferăm toate bazele de date, softurile, exact pe data de 30 iunie la ora 12:00. Polițe se emit, totul este bine. Pe termen mediu și lung, bineînțeles, dorim ca cetățeanul să beneficieze de servicii mult mai calitative – să asigurăm că sistemul este unul rezilient și solid, astfel încât oamenii să aibă încredere în companiile de asigurări, dar și o diversificare a lor”, a menționat Constantin Șchendra.

În cadrul rubricii „Despre bani pe scurt”, viceguvernatorul BNM a explicat ce rol joacă organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce este și cum se află dobânda anuală efectivă (DAE), dar și la ce rate vă puteți împrumuta.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #viceguvernator #da sens banilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.