VIDEO Viceguvernatorul BNM, despre credite și asigurări: Dorim ca oamenii să beneficieze de servicii mai calitative

Cea de-a patra ediție a podcastului „Dă sens banilor”, lansată astăzi, 20 iulie, aduce noutăți despre preluarea, din 1 iulie 2023, de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a reglementării celor două sectoare noi supravegheate anterior de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), creditarea nebancară și piața de asigurări, precum și informații utile despre împrumuturi și asigurări în condiții sigure.

De această dată, invitatul moderatoarei Liliana Barbăroșie este viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei responsabil de domeniul supravegherii, Constantin Șchendra.

Interviul se concentrează pe subiecte ce țin de provocările procesului de reglementare a pieței de asigurări și creditare nebancară, planul de acțiuni imediate ale noului supraveghetor și perspectivele guvernanței corporative a companiilor și diversificării de servicii pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne-am dori ca cetățeanul să nu simtă acest transfer. Deci ne dorim ca lucrurile să meargă exact așa cum au fost, adică polițele de asiguraresă fie emise, creditele să fie acordate exact cum au fost și când aceste entități erau în supravegherea CNPF-ului. Am reușit să transferăm toate bazele de date, softurile, exact pe data de 30 iunie la ora 12:00. Polițe se emit, totul este bine. Pe termen mediu și lung, bineînțeles, dorim ca cetățeanul să beneficieze de servicii mult mai calitative – să asigurăm că sistemul este unul rezilient și solid, astfel încât oamenii să aibă încredere în companiile de asigurări, dar și o diversificare a lor”, a menționat Constantin Șchendra.

În cadrul rubricii „Despre bani pe scurt”, viceguvernatorul BNM a explicat ce rol joacă organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce este și cum se află dobânda anuală efectivă (DAE), dar și la ce rate vă puteți împrumuta.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #viceguvernator #da sens banilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.