VIDEO Ziua ușilor deschise la „Safe space” al UNFPA din Chișinău. Rolul centrului în viața moldovenilor și ucrainenilor

16 Feb. 2023, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Feb. 2023, 16:57 // Actual //  MD Bani

De la începutul războiului în Ucraina, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a creat în Republica Moldova 28 de puncte Safe Space, dintre care 8 puncte mobile, pentru a oferi protecție fizică, emoțională și socială atât refugiaților, cât și persoanelor din comunitate, care se află în situații de risc. Unul dintre acestea se află în incinta Centrului Tinerilor Naturaliști din sectorul Botanica al Capitalei.

Astăzi, acolo a fost organizată ziua ușilor deschise, iar cei prezenți au putut afla atât despre facilitățile de care beneficiază persoanele refugiate din Ucraina, cât și despre școala temporară amenajată pentru tinerii care continuă să fie înscriși în instituțiile de învățământ din țara de origine și care participă la ore în regim online.

La eveniment a participat reprezentanta Rezidentă UNFPA în Republica Moldova, Nigina Abaszada, precum și reprezentanți ai altor organizații partenere.

„Acest spațiu este unul atât pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru cetățenii din Moldova, tineri și vârstnici… E o combinație de safe space pentru tineri și vârstnici. Mulțumesc celor care depun efort și entuziasm în acest centru, energie pentru ca cei care pășesc pragul centrului să rămână mulțumiți, să revină ori de câte ori au nevoie. Mulțumesc și ambasadorului Japoniei pentru ajutorul pe care îl oferă refugiaților din Ucraina. Mulțumim și responsabililor de la minister că au acceptat să fie alături de noi”, a declarat Nigina Abaszada.

De asemenea, la eveniment a fost prezent și ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro.

„Vreau să mulțumesc UNFPA pentru efortul depus, pentru acest centru, pentru suportul acordat cetățenilor din Ucraina. Vă respect mult pentru asta. Sprijinul pe care îl oferiți este lăudabil. La fel, ne bucurăm să vedem că foarte multe familii din Moldova au primit cu brațele deschise refugiații din Ucraina, e un gest frumos”, a precizat ambasadorul Japoniei.

Zilnic, femeile și tinerii care vizitează centrul participă în mod gratuit la mai multe activități, precum sesiuni individuale și de grup cu psihologul, sesiuni privind stilul sănătos de viață (sănătate mintală, educație în domeniul sănătății reproductive, prevenirea violenței în bază de gen și a traficului de persoane), acces la cursuri online, cursuri de limbă română, ateliere de gătit bucate tradiționale moldovenești, lecții de fotografie și Corel Draw.

„Suntem foarte mulțumiți de tot ce se întâmplă în acest centru. În Moldova sunt cu două nepoate, părinții se află în Odesa, acolo unde muncesc. Eu, de aici, predau online elevilor din Ucraina, iar nepoatele mele și-au făcut aici prieteni, au diferite ocupații și sunt foarte entuziasmate. Le place mult, iar asta mă bucură și pe mine”, a declarat Olga, profesoară refugiată.

„Venim aici zilnic, copilul meu mă întreabă în fiecare dimineață când mergem la centru. S-a atașat foarte mult de copiii de aici, de profesorii centrului. Mă bucur că s-au găsit sponsori care să pună la dispoziția cetățenilor Ucrainei toate aceste posibilități, și nu doar. Sperăm să rămână totul așa și în continuare”, a declarat o altă refugiată.

Până în prezent, de serviciile punctelor Safe Space au beneficiat peste 20.000 de femei, tineri și persoane în etate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.