Vin banii pentru moldoveni! Peste o treime din bugetul țării destinat pentru protecția socială

Pentru anul 2023 o parte semnificativă a cheltuielilor bugetului public național va fi destinată pentru protecția socială – 39%, consemnând 46,5 mld. lei. Prin urmare, în anul 2023 față de 2022 se estimează o creștere a cheltuielilor pe domeniul protecției sociale cu 20% (+7,2 mld. lei). O componentă importantă care a determinat planificarea majorării cheltuielilor pentru protecția socială pentru anul 2023 revine compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie destinate consumatorilor vulnerabili de energie – 5 mld. lei, indexarea pensiilor, dar și celorlalte cheltuieli aferente măsurilor adoptate în 2022.

„Din bugetul de stat este planificată alocarea a circa 24 mld. lei, dintre care 17 mld. lei vor constitui transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat. Deoarece bugetul asigurărilor sociale de stat este unul deficitar, circa 6 mld. de lei dintre transferurile de la bugetul de stat sunt planificate pentru acoperirea acestui deficit, restul fiind reprezentat de transferurile cu destinație specială pentru acordarea prestațiilor sociale”, arată o analiză a Expert-Grup.

Studiul Expert Grup mai spune că în vederea realizării noilor măsuri de asistență socială care necesită mai multe resurse, și luând în considerație constrângerile bugetare actuale, suportul financiar extern devine o verigă indispensabilă în acest sens. Astfel, pentru anul 2023, sunt estimate intrări de împrumuturi externe pentru susținerea bugetului de stat în sumă de 12,5 mld. lei, dintre care 34% urmează a fi acoperite de tranșele debursate de FMI. Pentru realizarea proiectelor acoperite din surse externe se preconizează intrări de împrumuturi în valoare de 6,1 mld. lei. Totodată, este important de menționat, că veniturile bugetului vor fi suplinite de granturi externe, care se preconizează în sumă de 5,5 mld. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protectie sociala #bani #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.