Moldova, „în brațele” FMI! Ce condiții a pus fondul pentru accesarea milioanelor de către Chișinău

Suportul financiar în cadrul programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) disponibil pentru Republica Moldova până în anul 2025 este de circa 796 mil. USD, cu 260 mil. USD mai mult decât se prevăzuse inițial la semnarea Acordului în decembrie 2021.

„Conform situației de la sfârșitul anului 2022, în cadrul acordului cu FMI au fost debursate 250,5 mil. USD, tragerile respectând graficului agreat de părți. Pentru anul 2023 sunt prevăzute circa 216 mil. USD destinate integral pentru suportul bugetar. Deblocarea primei transe prevăzută pentru anul curent în valoare de circa 27 mil. USD a fost aprobată de Bordul FMI la începutul lunii ianuarie. Totodată, este de menționat faptul, că acest program se bazează preponderent pe acordarea împrumuturilor destinate suportului bugetar (80%). Astfel, doar tranșele prevăzute pentru anii 2024-2025 vor fi împărțite în mod egal între Ministerul Finanțelor (suport bugetar) și Banca Națională a Moldovei (pentru consolidarea activelor de rezervă)”, arată un studiu Expert-Grup.

Acordul are la bază mai multe angajamente structurale, divizate în 4 blocuri: (i) anticorupție și statul de drept; (ii) managementul fiscal; (iii) supravegherea sectorului financiar și (iv) sectorul companiilor cu capital de stat, și prevede termeni clari de realizare a acestora. Pe lângă aceasta, Acordul stipulează și respectarea unor indicatori cantitativi de performanță, ce țin de deficitul soldului bugetar, nivelul activelor oficiale de rezervă și, totodată, nu permite acumularea restanțelor la plățile externe ale administrației publice. În acest sens, Acordul cu FMI implică și monitorizarea sistematică a derulării proceselor de reformă, prevăzând astfel 7 runde de evaluări pe durata implementării programului.

Pe parcursul anului 2022 a avut loc o evaluare ad-hoc (în contextul augmentării programului) și 2 evaluări programate. Rapoartele de evaluare denotă faptul, că în pofida contextului plin de provocări, autoritățile au avansat în realizarea angajamentelor structurale (deși unele au fost finalizate cu întârziere), respectând totodată și indicatorii cantitativi de performanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

A patra ședință publică despre reactualizarea Planului Urbanistic General Chișinău 2040 a avut loc miercuri, 21 octombrie, iar locuitorii capitalei mai pot trimite propuneri până pe 4 noiembrie.

Discuția face parte din runda a patra de consultări publice (CP-04), potrivit Primăriei Chișinău. Au fost prezentate trei studii de fundamentare: „Centrul Istoric și Patrimoniul Construit”, „Patrimoniul Natural” și „Protecția Mediului, Riscuri Naturale și Riscuri Antropice”.

Celelalte nouă studii, despre transport, locuire, economie, utilități publice și alte domenii, au fost discutate la primele trei runde (CP-01, CP-02 și CP-03).

Odată cu această ședință, s-a încheiat seria întâlnirilor publice dedicate celor 12 studii.

Studiile vor sta la baza concepției noului Plan Urbanistic General Chișinău 2040 (PUG). Documentul trebuie actualizat pentru că orașul s-a schimbat de la aprobarea actualului plan, în 2007. S-au schimbat zonele rezidențiale, traficul, infrastructura și nevoile locuitorilor. Actualizarea o fac experți din Republica Moldova și România.

Propunerile și observațiile pot fi transmise:

pe platformele pug.chisinau.md și consultari.dgaurf.md;
prin formularul electronic al consultării CP-04;
prin e-mail, la pug@dgaurf.md;
pe hârtie, la sediul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 83.

Observațiile primite vor fi luate în calcul la etapele următoare ale procesului, potrivit Primăriei.

Primăria Chișinău pregătește un plan nou pentru dezvoltarea orașului până în 2040. Acest Plan Urbanistic General nu construiește, dar stabilește regulile după care se va construi. Mai exact, hotărăște unde pot apărea locuințe, școli, grădinițe și spitale, pe unde trec drumurile și transportul public și ce spații verzi rămân.

La noul plan, Primăria Chișinău colaborează cu o echipă de experți din Republica Moldova și din Uniunea Europeană. Este vorba de compania ARHICON din România, care coordonează întregul proces, împreună cu Universitatea Tehnică a Moldovei, Institutul Municipal de Proiectări „Chișinău proiect” și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Din partea Primăriei Municipiului Chișinău participă Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare.

În articolul de mai jos găsești câteva metode, explicate pas cu pas, prin care poți transmite propuneri pentru Planul Urbanistic General.

Vrei să schimbi ceva în Chișinău? Iată cum poți transmite propuneri pentru Planul Urbanistic General

#plan urbanistic general #consultari publice #Chisinau

Bani.md

Toate știrile

Moldova, „în brațele” FMI! Ce condiții a pus fondul pentru accesarea milioanelor de către Chișinău

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

A avut loc a patra ședință din cadrul Planului Urbanistic General. S-a discutat despre patrimoniul Chișinăului