Moldova, „în brațele” FMI! Ce condiții a pus fondul pentru accesarea milioanelor de către Chișinău

Suportul financiar în cadrul programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) disponibil pentru Republica Moldova până în anul 2025 este de circa 796 mil. USD, cu 260 mil. USD mai mult decât se prevăzuse inițial la semnarea Acordului în decembrie 2021.

„Conform situației de la sfârșitul anului 2022, în cadrul acordului cu FMI au fost debursate 250,5 mil. USD, tragerile respectând graficului agreat de părți. Pentru anul 2023 sunt prevăzute circa 216 mil. USD destinate integral pentru suportul bugetar. Deblocarea primei transe prevăzută pentru anul curent în valoare de circa 27 mil. USD a fost aprobată de Bordul FMI la începutul lunii ianuarie. Totodată, este de menționat faptul, că acest program se bazează preponderent pe acordarea împrumuturilor destinate suportului bugetar (80%). Astfel, doar tranșele prevăzute pentru anii 2024-2025 vor fi împărțite în mod egal între Ministerul Finanțelor (suport bugetar) și Banca Națională a Moldovei (pentru consolidarea activelor de rezervă)”, arată un studiu Expert-Grup.

Acordul are la bază mai multe angajamente structurale, divizate în 4 blocuri: (i) anticorupție și statul de drept; (ii) managementul fiscal; (iii) supravegherea sectorului financiar și (iv) sectorul companiilor cu capital de stat, și prevede termeni clari de realizare a acestora. Pe lângă aceasta, Acordul stipulează și respectarea unor indicatori cantitativi de performanță, ce țin de deficitul soldului bugetar, nivelul activelor oficiale de rezervă și, totodată, nu permite acumularea restanțelor la plățile externe ale administrației publice. În acest sens, Acordul cu FMI implică și monitorizarea sistematică a derulării proceselor de reformă, prevăzând astfel 7 runde de evaluări pe durata implementării programului.

Pe parcursul anului 2022 a avut loc o evaluare ad-hoc (în contextul augmentării programului) și 2 evaluări programate. Rapoartele de evaluare denotă faptul, că în pofida contextului plin de provocări, autoritățile au avansat în realizarea angajamentelor structurale (deși unele au fost finalizate cu întârziere), respectând totodată și indicatorii cantitativi de performanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroporturile din Germania avertizează asupra unor posibile anulări masive de zboruri în sezonul estival, pe fondul unui deficit de kerosen și al creșterii accentuate a prețurilor la combustibilul pentru aviație.

Declarațiile au fost făcute pentru publicația WELT de către șeful Asociației Aeroporturilor Germane, Ralph Beisel, care a precizat că, în cel mai pesimist scenariu, capacitatea unor aeroporturi ar putea scădea cu până la 10%.

„La nivelul tuturor aeroporturilor, acest lucru ar putea afecta până la 20 de milioane de pasageri”, a avertizat Beisel.

Potrivit acestuia, cele mai afectate ar putea fi companiile low-cost și destinațiile turistice mai puțin populare. Unele zboruri riscă să fie anulate complet, altele reduse, iar prețurile biletelor ar putea crește semnificativ.

Principala cauză este nivelul ridicat al prețurilor la kerosen, care, de peste două luni, sunt de aproximativ două ori mai mari decât înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialii din industrie nu se așteaptă la o revenire rapidă la normal.

„Chiar dacă va exista kerosen disponibil, multe companii aeriene nu vor putea opera zboruri în mod profitabil la aceste prețuri”, a explicat Beisel.

În acest context, Asociația Aeroporturilor din Germania solicită autorităților suspendarea temporară a taxei pe aviație, precum și reducerea acesteia cu până la 50% pe termen mediu, pentru a limita impactul asupra industriei și pasagerilor.