Vinăria TRONCIU – Viticultură din generație în generație. Cum au reușit să lanseze o afacere la 60 de ani

În satul Pereni, r. Hîncești se găsește vinăria Tronciu, sau cum îi place lui să zică „vinăria lui Badea Nicolae Tronciu”. Vinificatorul Nicolae Tronciu este îndrăgostit de viticultură de când se ține minte, iar dragostea pentru viticultură s-a transmis generații întregi în familia lui. Nicolae s-a născut într-o familie cu tradiții frumoase în acest domeniu, care producea vinuri încă din anul 1975.

Cu toate că este pasionat de vin de mic, Nicolae Tronciu a început activitatea în domeniul vinificației în 2018, atunci când a devenit membru al asociație Micilor Producători de Vinuri și a început să producă vin. În perioda 2008 – 2010 a plantat o suprafață de 5 ha de viță de vie.

Pentru a planta vița de vie, Nicolae Tronciu a fost susțnut de toată familia, cu finanțe au contribuit atât fiul cât și fiica. Vinăria au reușit să o deschidă datorită faptului că au câștigat un proiect.

Pe lângă succesul pe care îl are, producătorul de vin se confruntă și cu mai multe probleme. Una dintre cele mai importante este lipsa forței de muncă, de asemenea întâmpină dificultăți și la realizarea strugurilor și lipsa de finanțare, a declarat antreprenorul pentru Federația Națională a Fermierilor.

Nicolae Tronciu cultivă atât struguri de masă cât și pentru vin. Dintre strugurii de masă cultivă soiuri precum Codreanca, Arcadia. Printre soiurile tehnice se numără Sauvignon Blanc și Cabernet-Sauvignon.

Vizitatorii sunt așteptați să se relaxeze la Crama Tronciu în compania unui pahar de vin bun.

Pe viitor, Nicolae Tronciu planifică să extindă plantația de viță-de-vie cât și volumul de vin produs.

De asemenea, pe data de 21 august sunteți așteptați la un concert muzical ce va avea loc la Vinăria Tronciu.

#vinărie #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.