Viorel Gherciu: Guvernul va acoperi agricultorilor 30% din valoarea accizei la motorină pentru lucrările de primăvară

Situația din domeniul agriculturii la zi a fost discutată în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8 cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu. În primul rând ministrul a ținut să facă o evaluare a situației produselor cerealiere pe anul trecut și la acest capitol Republica Moldova este asigurată din punct de vedere alimentar, ba mai mult o bună parte din acestea sunt disponibile și pentru export, scrie Realitatea.md.

„Moldova consumă în jur de 660 de mii de tone de grâu, dar anul trecut am produs 1 milion și jumătate de tone, deci practic un milion de tone destinat exportului. La fel și cu porumbul consumăm în jur de 1 milion și două sute de mii de tone, dar anul trecut am produs circa 3 milioane de tone. La fel suntem în creștere și cu floarea soarelui, am produs anul trecut 900 de mii de tone, dar consumăm în jur de 300 de mii de tone. Deci suntem o țară agrară și suntem net exportatori de produse agroalimentare.” – a menționat oficialul.

Potrivit lui Viorel Gherciu, acum Moldova este interesată de a investi în procesarea acestor produse și de a deveni o țară exportatoare de produse finite astfel ca valoare adăugată a produselor să rămână în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

La capitolul fertilizanți pe care îi importam înainte de războiul din Ucraina din Federația Rusă în proporție de 90 la sută acum suntem nevoiți să importăm și din alte părți și la prețuri mai mari.

„Deci aceste livrări au fost întrerupte și importatorii de fertilizanți au fost nevoiți să identifice alți furnizori din alte țări ca să asigure agricultorii cu acest produs. Prețurile sunt mai mari fiindcă s-au schimbat căile de livrare și aceasta a contribuit la creșterea prețului cu 200 de dolari per tonă.” – a declarat ministrul.

În ce privește creșterea de animale, statul în ultimii ani oferă subvenționări în mărime de 50 la sută din valoarea procurării acestora de peste hotare.

„Avem nevoie de material de calitate înaltă pentru ca să asigurăm o productivitate înaltă a șeptelului pe care ni-l propunem și deja de mai mulți ani este subvenționat importul de animale cu productivitate de calitate înaltă, statul acoperind 50 la sută din valoarea acestei investiții, precum și din valoarea construcției nemijlocite a fermelor și procurării utilajelor.” – a menționat responsabilul guvernamental.

În pofida războiului din Ucraina, Republica Moldova a exportat mere în Federația Rusă, însă pe alte căi, producătorii de mere de la noi fiind dependenți de piața din Rusia.

„Deci de când s-a început războiul din 24 februarie până astăzi 12 aprilie, exporturile de mere din Republica Moldova în Federația Rusă au continuat, în total 20 de mii de tone de mere au fost exportate dintre care 10 mii de tone au ajuns în Federația Rusă, 3 mii de tone în România și restul pe alte piețe.” – a subliniat oficialul.

Pentru sprijinirea agricultorilor în timpul lucrărilor de primăvară guvernul poate la moment să ramburseze doar 30 la sută din valoarea accizei la motorina utilizată la aceste lucrări.

„Noi toți înțelegem că este important și ar fi un sprijin extraordinar pentru agricultori dacă această acciză ar fi rambursată integral, și poate într-o zi o să avem acest lucru, însă la moment au fost identificate resurse pentru a rambursa 30 la sută din valoarea acestei accize.” – a conchis Viorel Gherciu.

Reamintim că războiul din Ucraina a lovit indirect și în agricultura din Moldova perturbând lanțurile de aprovizionare și cele de export-import ceea ce ar putea conduce ulterior la scumpirea unor produse alimentare.

#accize #viorel gherciu #agricultori #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.