Luminița de la capătul tunelului! FMI suplimentează finanțarea pentru Moldova cu 267 mil. USD

Echipa FMI a ajuns la un acord cu autoritățile moldovenești pentru creșterea suportului în cadrul aranjamentelor Facilității extinse de credit și Facilității de fonduri extinse. Autoritățile au cerut o creștere cu aproximativ 267 milioane USD a sprijinului financiar pentru a ajuta Moldova să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii prețurilor internaționale la energie și alimente.

După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la creșterea acordurilor Facilității extinse de credit (ECF)- Facilitatea de fond extinsă (EFF) cu 267 mil. USD. Suma totală a programului va ajunge astfel la 815 mil. USD.

„Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale. Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai. Prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar”, se arată în mesajul FMI.

Necesitate de 1,7 miliarde USD

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu previziuni supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an. Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori. Pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.

„Autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex. Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente. În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb. În ciuda peisajului provocator, sunt puse în aplicare a angajamentele structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică”, potrivit FMI.

Deficit fiscal care va depăși 7% din PIB

Deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic. Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar fi eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital. Deși se preconizează că datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă” intră într-o zonă gri, după ce banii pentru compensații s-au terminat încă din primul trimestru al anului, iar ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță admite deschis că nu poate garanta continuarea acestuia în forma actuală.

Oficialul a recunoscut în cadrul emisiunii de la Realitatea TV că planificarea nu a fost „perfectă”, iar bugetul a fost depășit de un val neașteptat de cereri, venit la început de an. În ciuda unei majorări „cu rezervă” față de anii precedenți, fondurile s-au epuizat rapid, pe fundalul unui interes crescut al populației, posibil influențat și de contextul electoral și de percepția unei stabilități politice.

Toate cererile depuse până la 1 aprilie 2026 vor fi procesate și finanțate dacă îndeplinesc condițiile, însă după acest prag, mesajul autorităților este cât se poate de clar: nu există bani suplimentari și nimeni nu este încurajat să mai aplice.

Andrian Gavriliță a anunțat că reevaluează complet programul, inclusiv eficiența lui în utilizarea banilor publici și impactul asupra pieței imobiliare. Una dintre temerile majore este că „Prima Casă” ar putea alimenta creșterea prețurilor la locuințe sau ar putea genera abuzuri.

În paralel, ministrul Finanțelor admite și probleme de administrare: experiența beneficiarilor a fost descrisă chiar de oficiali drept „teribilă”, cu proceduri greoaie, răspunsuri întârziate și comunicare deficitară.

Deși ideea de a ajuta tinerii să-și cumpere o locuință rămâne valabilă, Guvernul nu mai este convins că actualul mecanism este cel corect. O eventuală continuare a programului nu va avea loc în forma actuală și ar putea fi regândită inclusiv pentru a viza alte regiuni decât Chișinăul, unde se concentrează cea mai mare parte a cererii și a costurilor.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul Finanțelor a anunțat că bugetul pentru Programul Prima Casă a fost epuizat și respectiv statul nu mai poate garanta cererile de creditare care vor fi depuse după acea dată.