Luminița de la capătul tunelului! FMI suplimentează finanțarea pentru Moldova cu 267 mil. USD

Echipa FMI a ajuns la un acord cu autoritățile moldovenești pentru creșterea suportului în cadrul aranjamentelor Facilității extinse de credit și Facilității de fonduri extinse. Autoritățile au cerut o creștere cu aproximativ 267 milioane USD a sprijinului financiar pentru a ajuta Moldova să facă față impactului războiului din Ucraina și creșterii prețurilor internaționale la energie și alimente.

După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la creșterea acordurilor Facilității extinse de credit (ECF)- Facilitatea de fond extinsă (EFF) cu 267 mil. USD. Suma totală a programului va ajunge astfel la 815 mil. USD.

„Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale. Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai. Prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar”, se arată în mesajul FMI.

Necesitate de 1,7 miliarde USD

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu previziuni supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an. Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori. Pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.

„Autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex. Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente. În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb. În ciuda peisajului provocator, sunt puse în aplicare a angajamentele structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică”, potrivit FMI.

Deficit fiscal care va depăși 7% din PIB

Deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic. Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar fi eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital. Deși se preconizează că datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani #FMI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a Republicii Moldova, persoanelor fizice din țară li s-au transferat mijloace bănești în valoare de 463,62 milioane USD în al treilea trimestru al anului curent, prin intermediul băncilor licențiate și sistemelor de remitere de bani. Această sumă reflectă o scădere cu 3,9% în comparație cu trimestrul II al anului 2022.

Dintre aceste transferuri, 357,72 milioane USD au fost realizate prin intermediul sistemelor de remitere de bani, bazate pe date brute. În ceea ce privește originea geografică a transferurilor, cele din țările Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 13,3%, reprezentând 54,4% din total. În schimb, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 43,4%, revenindu-le o pondere de 13,5%. Transferurile din alte țări au constituit 32,1% din total, înregistrând o ușoară scădere de 0,5%.

În ceea ce privește proveniența transferurilor, Germania (cei mai mulți moldoveni preferă să muncească în Germania urmare a câștigurilor mai mari față de alte state) a ocupat prima poziție cu o pondere de 14,1%, în valoare de 65,60 milioane USD, reflectând o creștere de 17,7% față de trimestrul II al anului 2022. Transferurile din Israel au totalizat 64,59 milioane USD, menținându-se la un nivel aproape similar cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, transferurile din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă de 44,6%, totalizând 59,53 milioane USD, iar cele din Franța au crescut cu 13,4%, atingând suma de 43,8 milioane USD.