Voci excepționale, duete superbe și faimoasa „O solo mio” au răsunat la Festivalul VinOpera

06 Sept. 2023, 11:34
 // Categoria: Comercial // Autor:  MD Bani
06 Sept. 2023, 11:34 // Comercial //  MD Bani

Prima zi de toamnă a început cu concertul de gală de la Castel Mimi, unde au participat reprezentanți ai conducerii țării, dar și ai misiunilor diplomatice, printre care ambasadorul României, al Statelor Unite și al Uniunii Europene la Chișinău.

 

Orchestra Operei Naționale a României și cea a Filarmonicii Naționale de la Chișinău au fost conduse de marele dirijor român Daniel Jinga. Pe scena de la Castel Mimi, au urcat marii soliști de operă de pe ambele maluri ale Prutului: Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Lilia Istrati și Dumitru Mîțu.

VinOpera s-a încheiat cu renumita „O sole mio”, interpretată de toţi cei patru artişti. Prestația a fost aplaudată în picioare de o mie de spectatori.

Pe lângă interpretările solo, publicul a fost încântat să urmărească duetele formate din vocile Liliei Istratii şi a tenorului Dumitru Mîţu, interpretând „Lippen schweigen” de Franz Lehár. „Chitarra romanade Eldo Di Lazzaro şi „Funiculì, Funiculà” de Luigi Denza, ce au sunat spectaculos prin vocile lui Iordachi Basalic şi Dumitru Mîţu.

Organizatorul evenimentului, fundația Constantin Mimi, a oferit dirijorului și soliștilor, trofeul VinOpera, în semn de înaltă apreciere și mulțumire pentru participarea la festival.

„Suntem mândri că deja a devenit o tradiție să adunăm, aici, la Castel Mimi, iubitorii de artă, cultură și vinuri excelente. VinOpera este mai mult decât un festival de muzică clasică, este dovada faptului că împreună putem face lucruri mari, că putem crește și dezvolta parteneriate sustenabile, că putem promova valori importante și că putem să ne promovăm cu mândrie țara”, a precizat Cristina Frolov.

La eveniment a fost prezent și secretarul de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu.

„Dorim ca Festivalul de muzică clasică VinOpera să devină o constantă și o tradiție în Republica Moldova. Un eveniment care să fie un punct de referință în calendarul cultural și care să aducă împreună oameni de pe ambele maluri ale Prutului pentru a împărtăși și celebra ceea ce ne unește, cultura noastră comună, limba română, tradițiile și obiceiurile”, a spus Adrian Dupu.

Amintim că Festivalul a debutat pe 30 august, cu un recital la Varniţa, susţinut de „Gândul Mâţei Band” şi Ansamblul Etnofolcloric „Plăieşii”.

Pe 31 august, la Bulboaca, locuitorii din regiune, dar şi toţi doritorii, au putut participa la un concert, ce s-a desfășurat în preajma gării de trenuri și care a îmbinat melodiile la nai, în interpretarea lui Constantin Moscovici, cu vocile tinerei interprete Andreea Josan şi a surorii maestrului Nadejda Moscovici. Seara s-a încheiat cu un recital susţinut de Felicia Dunaf şi „Dunaff Band”.

Apogeul Festivalului VinOpera a avut loc pe 1 septembrie, la Castel Mimi, cu un concert simfonic grandios.

Toţi spectatorii veniți la festival au putut participa şi la Vernisajul Vinului, unde micii producători „Minis Terrios”, „Casa Vinicolă Luca”, „Gogu Winery” şi „Vinăria Nobilă” şi-au expus vinurile şi le-au propus spre degustare.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera a fost acoperit în totalitate datorită energiei solare, produse la Castel Mimi, care în ultimii ani a făcut eforturi colosale pentru a produce energie regenerabilă, prin montarea panourilor solare pe domeniul vinăriei.

În total, în cadrul celor trei evenimente desfăşurate la Varniţa, Bulboaca şi la Castel Mimi au participat peste 3500 persoane.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!