„Vreți să faceți bani în Ucraina? Faceți fabrica în Moldova”. Oferta lui Tofan pentru marii investitori

Premierul Vasile Tofan afirmă că discută zilnic cu potențiali investitori străini și susține că Republica Moldova ar putea atrage capital important dacă va fi prezentată nu doar ca o piață internă mică, ci drept o platformă pentru exporturi către România și Ucraina. Șeful Guvernului spune că, în urma unei recente vizite private la Istanbul, mai mulți oameni de afaceri turci și reprezentanți ai unor mari fonduri de investiții și-au manifestat interesul pentru proiecte în energie regenerabilă, infrastructură, turism, centre comerciale și parcuri industriale.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, unde premierul a fost întrebat dacă și-a respectat promisiunea de a contacta personal investitorii.

„În fiecare zi telefonez”, a spus Tofan, precizând că deja există interes pentru Republica Moldova.

Premierul a relatat că, în weekend, s-a aflat într-o vizită privată în Turcia, însă a profitat de deplasare pentru a organiza întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Istanbul. El a ținut să precizeze că toate cheltuielile deplasării, inclusiv cele pentru persoanele care l-au însoțit, au fost achitate din bani proprii.

Potrivit lui Tofan, la discuții au participat inclusiv reprezentanți ai Franklin Templeton, unul dintre cei mai mari administratori de active la nivel mondial.

„Au venit oameni foarte serioși la întâlnirea asta, inclusiv oameni de la Franklin Templeton, care gestionează 1,8 trilioane de dolari. Pentru mine a fost un semnal: uite, vin oameni serioși la întâlnirea asta”, a declarat premierul.

Tofan susține că antreprenorii turci au venit cu o listă largă de idei și proiecte pentru Republica Moldova.

„Ei vor să investească în regenerabile la noi, vor să investească în infrastructură, vor să investească în turism, să facă centre spa și hoteluri și altele, vor să investească, evident, în mall-uri și parcuri industriale”, a spus șeful Guvernului.

Premierul afirmă că discuțiile din Turcia reprezintă doar o parte din contactele pe care le are cu potențialii investitori și speră ca în perioada următoare autoritățile să poată anunța proiecte concrete.

„Moldovenii sunt sătui de promisiuni, vor să vadă rezultate. Și sper că în scurt timp vom începe și să anunțăm anumite dintre aceste investiții”, a declarat Tofan, glumind că, deși nu este adeptul „practicii birocratice de a tăia panglici”, ar putea ajunge să inaugureze și el unele investiții.

Șeful Guvernului a recunoscut însă că principalul obstacol în atragerea capitalului este dimensiunea redusă a pieței Republicii Moldova.

„Noi avem o piață domestică mică. Nimeni nu este interesat să investească într-o piață de 2–3,5 milioane de oameni. Malul drept și încă 300 de mii malul stâng. Nu că nimeni, dar puțini sunt interesați”, a explicat Tofan.

În aceste condiții, strategia Guvernului ar fi promovarea Republicii Moldova drept bază de producție și export pentru piețele din regiune.

Premierul spune că unul dintre principalele argumente este viitoarea reconstrucție a Ucrainei, estimată de el la aproximativ 700 de miliarde de dolari.

„Vreți expunere pe reconstrucția Ucrainei? Vreți să faceți bani în Ucraina? Faceți-vă fabrica de ferestre, fabrica de sticlă, fabrica de materiale de construcție la noi. La Soroca, dacă vreți să vindeți în partea de nord a Ucrainei, spre Vinița, sau la Cahul, dacă vreți să acoperiți partea de sud, spre Odesa”, a declarat Tofan.

Un alt argument prezentat investitorilor este accesul la piața României, pe care premierul o consideră practic o extensie a pieței moldovenești.

„România este o piață bogată, o economie de 400 de miliarde PIB. România este ca o extensie a pieței domestice pentru noi, moldovenii. Vorbim româna, avem relații excelente cu Guvernul de la București, deja exportăm 30%. Deci vrei să vinzi în România? Fă-ți fabrica în Moldova”, a spus premierul.

Tofan vede oportunități importante și în sectorul energetic. Potrivit acestuia, Republica Moldova își simplifică legislația și încearcă să dezvolte rapid capacități noi de producție din surse regenerabile.

Premierul consideră că investitorii ar putea construi în Moldova parcuri eoliene și capacități de stocare, iar ulterior să exporte energia către Ucraina, unde o parte importantă a infrastructurii de producție a fost distrusă de război.

„Ai șansa să construiești parcul energetic în Moldova și să vinzi în Ucraina”, a spus Tofan.

În opinia premierului, aceasta trebuie să fie principala schimbare de perspectivă în promovarea Republicii Moldova în fața capitalului străin.

„Nu vă uitați doar la faptul că suntem o piață domestică mică. Gândiți-vă la Moldova ca la o platformă de exporturi. Și așa cred că putem să atragem investitori mari în Moldova”, a conchis Vasile Tofan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.