Wall Street Journal: Cum reuşesc chinezii să evite barierele comerciale. Subvenții de miliarde de dolari

10 Mai 2021, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Mai 2021, 15:00 // Actual //  MD Bani

În ultimul deceniu, China a furnizat subvenţii de miliarde de dolari companiilor sale de stat pentru ca acestea să achiziţioneze rivale din sectorul occidental şi a construi fabrici dincolo de graniţele sale.

Acum, aceste fabrici perturbă pieţele cu bunuri cu preţuri reduse într-o gamă largă de sectoare.

„Companiile chineze se extind în forţă, realizând investiţii peste tot”, arată Luisa Santos, director adjunct al BusinessEurope, principala asociaţie de business a regiunii.

„Asta înseamnă că deficienţele observate pe piaţa chineză sunt acum exportate către alte pieţe, adaugă ea.

UE a propus recent un plan de a restrânge companiile din Europa subvenţionate de guverne străine, una dintr-o serie de măsuri menite să contracareze extinderea globală a firmelor chineze.

SUA şi ţări din Europa şi nu numai îşi subvenţionează la rândul lor propriile industrii. Diferenţa când vine vorba de China este legată de rolul supradimensionat pe care companiile de stat îl joacă în cadrul economiei acesteia şi disponibilitatea acestuia de a susţine extinderea acestora pe plan extern.

SUA şi Europa se bazează de multă vreme pe OMC şi tarife pentru a penaliza China pentru subvenţionarea exporturilor, măsură care a ajutat ţara să se dezvolte rapid. Însă regulile OMC nu au fost scrise pentru a constrânge subvenţiile pe care un guvern le acordă producătorilor săi din afara graniţelor.

Rezultatul: fabricile chineze din afara Chinei suportă de obicei tarife mai mici decât cele impuse fabricilor locale sau nu sunt supuse niciunui tarif. Oficialii şi executivii occidentali spun că susţinerea financiară venită din partea guvernului chinez permite producătorilor chinezi de peste graniţe să opereze cu marje extrem de reduse sau pe pierdere permiţându-le în paralel să câştige cotă de piaţă sau să deservească obiectivele strategice ale guvernului.

Problema, spun aceştia, este deosebit de dificil de soluţionat când producătorul respectiv operează pe o piaţă occidentală.

China spune că criticile formulate de occidentali la adresa practicilor sale echivalează cu o încercare de a-i stăvili dezvoltarea economică. Pentru a-şi păstra accesul la piaţa europeană, guvernul chinez se oferă să ridice restricţiile legate de investiţiile ţărilor europene în economia chineză, parte a unui acord preliminar încheiat în decembrie cu UE. UE spune că va merge mai departe cu legislaţia privind subvenţiile indiferent de acest acord.

Investiţiile chineze au ajutat la transformarea Thailandei într-unul dintre cei mai mari exportatori de anvelope din lume. Companiile chineze construiesc fabrici de anvelope şi în Algeria, Serbia şi pe alte pieţe pentru a exporta către Vest fără tarife antidumping.

În cazul Serbiei, în timp ce guvernul salută investiţiile chineze care vin în ajutorul companiilor cu probleme şi aduc capital extrem de necesar, mulţi sârbi se plâng de impactul politic şi asupra mediului.

În Croaţia, companiile chineze profită în mare măsură de pe urma proiectelor de construcţii. China Railway Eryuan Engineering a lansat o ofertă pentru reconstrucţia liniei ferate dintre Hrvatski Leskovac şi Karlovac, Croaţia estimând valoarea proiectului la 2,04 mld kuna (272 mln de euro), potrivit Euractiv.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.