Energocom își schimbă sediul după scandalul chiriei. Junghietu: „Reprezintă mai puțin de un ban în prețul gazului”

30 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 09:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Sediul Energocom va fi schimbat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că problema a fost reanalizată, iar Consiliul de administrație al companiei a decis rezilierea contractului și mutarea sediului. Declarația vine în contextul criticilor privind cheltuielile Energocom, achizițiile de gaze și tariful de peste 26 de lei pentru un metru cub.

„În cazul sediului Energocom, am examinat încă odată argumentele care au stat la baza alegerii. Chiria reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență. Astfel, Consiliul de administrare al Energocom a decis marţi rezilierea contractului precedent și mutarea sediului întreprinderii”, a declarat Junghietu.

Energocom își are în prezent sediul pe strada Ion Creangă 6V, într-un spațiu de peste 2 200 de metri pătrați. Potrivit informațiilor publicate de presă, compania achită o chirie de peste 500 de mii de lei lunar. Energocom a explicat anterior că a avut nevoie de un spațiu mai mare după extinderea activității și preluarea furnizării gazelor către consumatori.

Ministrul Energiei respinge însă ideea că asemenea cheltuieli ar explica prețul ridicat al gazelor: „Gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile. Peste 70% din tariful final reprezintă costul gazelor cumpărate de pe piața internațională”.

El a apărat și achizițiile făcute de Energocom, afirmând că acestea nu pot fi comparate cu o speculație pe bursă și că nimeni nu poate anticipa evoluțiile geopolitice sau prețurile viitoare.

„Se spune că gazele trebuiau cumpărate ”ieftin și din timp”. Este ușor să indici astăzi, pe un grafic, ziua în care prețul a fost cel mai mic. Achizițiile pentru o țară nu se fac însă ca un pariu la bursă și nimeni nu știe dinainte când începe un război, când se blochează o strâmtoare sau când dispar de pe piață volume importante de gaze lichefiate. Energocom a achiziţionat gazele conform unei strategii aprobate și prin proceduri competitive, tocmai pentru a nu paria întreaga securitate a țării pe prețul unei singure zile”, a explicat ministrul.

Junghietu susține că este gata să accepte inclusiv un audit al strategiei de achiziții și afirmă că procedurile au fost realizate conform regulilor internaționale ale BERD. Ministrul a respins și acuzațiile că Energocom ar fi folosit creditul BERD pentru a cumpăra valori mobiliare de stat

„Energocom a folosit creditul BERD, garantat de stat, exact cu destinația strictă pentru a cumpăra energie. Niciun leu din credit nu a fost folosit pentru a cumpăra valori mobiliare de stat. Valorile mobiliare de stat au fost cumpărate anterior, din lichiditățile proprii ale companiei, ca cel mai sigur instrument financiar pentru plasarea lichidităţilor pe termen scurt, până la utilizarea lor în achiziţii”, susține Junghietu.

În același timp, ministrul spune că o companie responsabilă de aprovizionarea țării cu gaze nu poate funcționa cu un număr minim de angajați.

„Pentru furnizarea gazelor către consumatorii din această ţară lucrează aproximativ 180 de oameni, față de peste 260 doar la fostul furnizor de gaze. Putem și trebuie să cerem mai multă eficiență, dar nu putem pretinde că o companie care tranzacționează zilnic sute de milioane de lei și poartă răspunderea aprovizionării țării poate funcționa cu câțiva oameni și două laptopuri”, a spus ministrul.

Junghietu afirmă că toate cheltuielile administrative ale Energocom reprezintă aproximativ 54 de bani din factura consumatorului și insistă că autoritățile trebuie să explice public deciziile companiei, inclusiv cele privind sediul.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.