​Moscova îşi caută clienţi noi pentru energie. Spre cine se va orienta dacă Europa nu va mai fi principalul client

08 Apr. 2022, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Apr. 2022, 15:12 // Actual //  MD Bani

Se pare că în scurt timp Europa nu va mai fi principalul client al Rusiei în ceea ce privește energia. Moscova va fi nevoită să găsească noi pieţe dacă vrea să rămână o superputere în petrol şi gaze, însă opţiunile sale sunt limitate, scrie Deutsche Welle.

Rusia este cel mai mare exportator atât de petrol, cât şi de gaze la nivel internaţional, iar UE este de multă vreme cel mai bun client al ţării. Războiul din Ucraina a determinat însă blocul să-şi accelereze dramatic planurile de renunţare la combustibilii fosili ruseşti, scrie ZF.

În acest context, Rusia va avea nevoie disperată de clienţi noi. Cine vor fi aceştia?

Rusia se va concentra probabil pe creşterea vânzărilor către clienţii existenţi care nu au venit cu sancţiuni, cum ar fi China. Pe petrol, China este cel mai mare client noneuropean al ţării. Rusia este în prezent al doilea mare furnizor de petrol al Chinei după Arabia Saudită, însă experţii cred că un obiectiv cheie al Kremlinului în anii următori va fi de a-şi devansa rivalii din Orientul Mijlociu pentru a deveni principalul furnizor de petrol al Chinei.

Rusia a fost şi al doilea mare furnizor de cărbune al Chinei anul trecut, ocupând golul lăsat de conflictul comercial al Beijingului cu Australia, notează Bloomberg.

Cărbune şi petrol rusesc plătite în yuani vor intra în curând în China. Mai multe firme chineze au folosit yuani pentru a cumpăra cărbune rusesc în martie, iar primele încăr­cături vor sosi în această lună. Traderii de ţiţei rusesc s-au oferit de asemenea să acorde cumpărătorilor din cea mai mare economie asiatică flexibilitatea de a plăti în yuani. Primele încărcături cumpărate cu moneda chineză vor fi livrate către companiile independente de rafinare în mai.

Tot pe petrol, o altă ţintă majoră pentru Moscova va fi să-şi crească semnificativ volumele vândute Indiei, potrivit Deutsche Welle. Rusia a reprezentat doar 2% din importurile petroliere ale Indiei în 2021, însă situaţia dă deja semne că se schimbă, în martie şi aprilie achiziţiile ţării de petrol rusesc crescând semnificativ.

Totuşi, există îndoieli privind măsura în care ţări precum China şi India vor putea înlocui în ultimă instanţă cererea europeană.

Experţii spun că relaţiile comerciale privind petrolul dintre ţările din Orientul Mijlociu şi ţări ca China şi India au fost cultivate de-a lungul a decenii întregi.

Un alt aspect este cum vor afecta sancţiunile occidentale capacitatea Rusiei de a cumpăra echipamente şi tehnologie necesare pentru producţia petrolieră.

Cât priveşte gazele, Rusiei îi va fi mai dificil decât în cazul petrolului să găsească noi clienţi. Potenţiali clienţi ar fi China, dar şi Pakistanul. Totuşi, finanţările masive necesare pentru construirea de noi gazoducte către aceste ţări pun probleme Rusiei.

Consecinţa pe termen lung este că Rusia nu va mai fi un jucător major pe piaţa mondială de energie, consideră Fernando Ferreira, analist în cadrul companiei de consultanţă în energie Rapidan.

Totuşi, Margarita Balmaceda, din cadrul Harvard University, se îndoieşte de acest lucru, spunând că energia rusească ar putea redeveni acceptabilă pe pieţele europene dacă o coaliţie suficient de puternică de grupuri de interese opuse energiei ruseşti nu va reuşi să convingă strategii pe termen lung să se ţină departe de aceasta.

Aceasta avertizează că există deja semne clare că unele ţări din Europa centrală şi de est, ca Ungaria şi Serbia, vor fi dispuse să cumpere gaze ruseşti pe viitor.

05 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Proprietarii a 392 de terenuri private ar urma să primească despăgubiri estimate la 25,93 milioane de lei pentru suprafețele preluate de stat în vederea construcției, reabilitării și extinderii unor drumuri naționale. Proiectul elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să fie examinat de Guvern în ședința din 7 octombrie.

Terenurile vizate sunt preponderent agricole și au o suprafață totală de 17,4664 hectare. Banii ar urma să fie achitați din Fondul rutier, în limitele bugetului aprobat, fără alocări bugetare suplimentare.

Pentru proprietari, exproprierea înseamnă că terenurile sau porțiunile necesare lucrărilor vor trece în proprietatea statului, în schimbul unei compensații. Despăgubirea va fi stabilită pentru fiecare proprietate în parte, pe baza rapoartelor de evaluare, în funcție de suprafață, amplasare, destinația terenului, accesul la infrastructură și alte caracteristici.

Cele mai multe terenuri sunt prevăzute pentru lucrări pe traseul M5, care leagă frontiera cu Ucraina, prin Criva, de Bălți, Chișinău și Tiraspol. Pentru acest drum sunt incluse 185 de terenuri, cu o suprafață cumulată de 9,3863 hectare, adică peste jumătate din suprafața totală propusă pentru expropriere.

Alte 105 terenuri, însumând 5,0789 hectare, sunt necesare pentru lucrări pe M3, traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești, inclusiv în zonele drumurilor de ocolire a orașelor Vulcănești și Cimișlia. Lista mai cuprinde 25 de terenuri pentru M1, 28 pentru R34, câte 12 pentru R33 și R14, 21 pentru G88 și patru pentru G131.

Valorile medii de evaluare diferă considerabil între localități. Pentru un hectar de teren, documentul indică aproximativ 2,72 milioane de lei la Corlăteni, raionul Rîșcani, 1,9 milioane de lei la Roșu, raionul Cahul, și 1,74 milioane de lei la Lăpușna, raionul Hîncești. La Stoianovca, raionul Cantemir, valoarea medie este de 102 875 de lei pentru un hectar. Acestea sunt repere de evaluare, iar suma efectivă pe care o va primi fiecare proprietar va depinde de particularitățile terenului și de suprafața preluată de stat.

Procedura ar urma să fie gestionată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul Administrației Naționale a Drumurilor. Compania va asigura emiterea actelor individuale și a notificărilor, plata despăgubirilor și depunerea cererilor pentru înregistrarea terenurilor în proprietatea statului.