1 mai Muncitoresc! Moldova a pierdut peste o treime din populația țării

Numărul populației active din Republica Moldova a fost de aproape 930 de mii de oameni, în anul 2023. Dintre aceștia, doar 887 de mii erau angajați sau studenți în licee și universități, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ceea ce privește distribuția forței de muncă, aproximativ 200 de mii de persoane sunt angajate în sectorul public, în timp ce restul de 600 de mii lucrează în sectorul privat.

La capitolul șomaj, în 2023, rata a fost de 4,6%, cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2022, totalizând 42,6 mii de persoane șomere. Datele arată că bărbații întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în timp ce peste patru la sută dintre femei sunt neangajate. În plus, majoritatea șomerilor locuiesc în orașe, cu o rată a șomajului de puțin peste patru la sută în sate.

De asemenea, practica angajării fără contracte individuale de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților, cu peste 9%, comparativ cu femeile, unde cota este de aproximativ 5%. Această practică este întâlnită mai ales în sectoarele agriculturii, construcțiilor, industriei și comerțului.

În trimestrul patru al anului 2023, salariul mediu a fost de 13 400 de lei, în sectorul bugetar, salariații au primit în medie 11 618 lei, iar în sectorul real 14 023 lei.

În ceea ce privește emigrarea în scop de muncă, numărul moldovenilor care pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă a scăzut, înregistrându-se o reducere de aproximativ 10 mii de persoane în comparație cu anul precedent. La sfârșitul anului trecut, aproape 83 de mii de moldoveni lucrau în străinătate, în timp ce în 2022, acest număr a fost de 93 de mii de persoane.

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste o treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #angajati #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.