10 LEI// Mihai Druță: Nu oricine poate deveni somelier. Cum se dezvoltă turismul vitivinicol în Republica Moldova

Somelierul Mihai Druță se consideră un norocos întrucât, imediat după absolvirea facultății, a avut posibilitatea să activeze în domeniul pe care l-a studiat. Astfel a descoperit lumea vinului. În 2019 a fost menționat ca fiind un degustător etalon în cadrul unui concurs mondial. Despre specificul activității de somelier, Școala de Sommelier, Asociația de Sommelier din Republica Moldova, băutura pe bază de miere „Mied”, remunerare precum și despre Mihai Druță în postura de antreprenor am vorbit în cadrul unui interviu 10 LEI realizat de Bani.md în colaborare cu RLIVE TV.

În spațiul public Mihai Druță este cunoscut ca fiind somelier și mai puțini în cunosc ca antreprenor deși a fondat Școala de Somelier din Republica Moldova, Asociația de Somelier din Republica Moldova, de asemenea, produce băutura pe bază de miere „Mied” prin care promovează vinurile din țara noastră și cultura consumului de vin. Băutura de bucură de succes pe piața externă și mai puțin în Republica Moldova, pe care o consideră mai „conservatoristă”. Cu toate acestea, își dorește ca toți moldovenii să guste cel puțin o dată un pahar de băutură care are la bază mierea.

„Analizând activitatea mea ca antreprenor observ că nu prea îmi reușește din cauza că un somelier nu tot timpul este un antreprenor de succes. Un somelier lucrează foarte mult cu oamenii, el trebuie să iubească oamenii. Un antreprenor, de asemenea, lucrează cu oamenii, dar are o altfel de gândire.”

Potrivit lui Mihai Druță, odată cu dezvoltarea sectorului vitivinicol în țara noastră, somelierii au început să fie mai solicitați și mai apreciați, remunerarea fiind pe măsură.

„Dacă e să vorbim despre bani, cu siguranță, remunerarea corespunde realităților pieței noastre. Cu siguranță orice angajat dorește să primească mai mult, iar fiecare ofertant să plătească mai puțin. Un somelier bun, care are practică și experiență în domeniu, ar putea câștiga bine, inclusiv pe anumite proiecte.” a explicat somelierul.

Cu siguranță, remunerările din Republica Moldova nu pot fi comparate cu cele de peste hotare, unde veniturile unui somelier pot fi „înmulțite și cu 10”. Acesta este și unul dintre motivele pentru care somelierii de la noi pleacă peste hotare pentru a munci.

Dacă îți dorești să lansezi o afacere în domeniul vinurilor trebuie să investești mai întâi în cunoștințe pentru a evita anumite greșeli care pot fi „fatale” pentru un business, consideră Mihai Druță.

Școala de Sommelier din Republica Moldova

Mihai Druță este și fondatorul Școlii de Sommelier din țara noastră, unde cei dornici de a descoperi lumea vinului au posibilitatea să învețe și de ce nu să profeseze în acest domeniu. Potrivit antreprenorului, cei care absolvă cursurile au posibilitatea să se angajeze la vinăriile din țara noastră. Pe durata cursurilor, participanții participă la degustări, încercând diverse vinuri pentru a dezvolta abilități de „degustator” și vizitează vinăriile.

„Nu oricine poate deveni somelier.”

În primul rând trebuie să fie dezvoltate papilele gustative;
Caracterul „Dacă ești o persoană foarte închisă poți fi un degustător foarte bun, dar nu vei fi somelier pentru că necesită interacțiune cu oamenii”;
Un somelier este un degustător de emoții.

Turismul vitivinicol din Republica Moldova

Conform spuselor lui Mihai Druță turismul vitivinicol din Republica Moldova se dezvoltă tot mai mult în ultima perioadă în special în perioada pandemiei, când tot mai mulți moldoveni au ales să descopere vinăriile din țara noastră.

De asemenea, avem tot mulți producători mici de vinuri, iar în țara noastră se dezvoltă așa numita „cultură a vinului”. În același timp, calitatea vinurilor de la noi pot fi comparate cu cele mai bune vinuri din lume, medaliile obținute la concursurile internaționale demonstrând repetat acest fapt.

În contextul războiului din țara vecină, somelierul Mihai Druță consideră că domeniul vitivinicol a fost cel mai mult afectat, întrucât există multe domenii conexe.

#somelier #Mihai Druta #Mied #turism vitivinicol #producatori de vin #10 lei #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.