13 lucruri pentru care nici zgârcitul nu ar trebui să țină banii în pungă. NU le păstra o veșnicie (FOTO)

Unele detalii ne pot afecta foarte mult starea de spirit: perna nu mai este la fel de comodă, uscătorul de păr nu mai funcționează ca înainte, detergentul nu mai curăță petele și lista poate continua. Ar putea fi din cauza faptului că aceste obiecte s-au învechit sau le-a expirat termenul.

Benzina.

Termenul de valabilitate al benzii adezive este de 1-2 ani. Aceasta își poate pierde proprietățile, se poate usca sau se poate sfărâma.

Benzina poate fi depozitată nu mai mult de 6 ani fără a-și pierde din proprietățile sale . Sub influența factorilor externi combustibilul se poate oxida, formând niște compuși chimici care afectează metalul.

Tăițeii instant.

Pentru unii ar putea fi o descoperire faptul că termenul de valabilitate al acestor tăiței este de 6-12 luni. Acest indicator depinde de tipul de ulei utilizat pentru prepararea produsului și de durata de valabilitate a uleiului în sine:

— palmier – 6-12 luni, în funcție de tipul de ulei;

— floarea – soarelui – 12 luni;

— soia – 8 luni.

După data de expirare acești tăiței au un miros rânced.

Monitoare LCD.

Durata de viață a monitorului variază de la 30.000 la 60.000 de ore de utilizare continuă, în funcție de condițiile de funcționare. Este ușor să calculați că, dacă utilizați monitorul zilnic timp de 8 ore, atunci acesta vă va servi de la 10 la 20 de ani. Ei bine, dacă sunteți un jucător pasionat și computerul funcționează 24/7, atunci după 3 ani ar fi bine să mergeți la un control de rutină.

Fațete dentare de porțelan.

Studiile au arătat că în timp, pe fațetele de porțelan pot apărea crăpături. După 5 ani 8% din fațete au avut nevoie de restaurare, iar după 10 ani, 36%.

Apa îmbuteliată.

La prima vedere ar putea părea ciudat faptul că apa îmbuteliată are termen de valabilitate de numai 2 ani. Ce s-ar putea întâmpla cu apa obișnuită? De fapt data exprirării este valabilă mai degrabă pentru plastic.

Cartușul filtrului de apă.

Apa filtrată poate fi băută până la data expirării cartușului, care este de 150 de litri de apă sau 2 luni, oricare ar fi prima.

Litiera pentru pisici.

Litiera poate rezista mai mult de un an. Cu toate acestea se recomandă să o schimbăm în fiecare an deoarece plasticul acumulează mirosuri neplăcute și se poate întâmpla ca pisica să refuze pur și simplu să o folosească.

Ceaiul negru.

Ceaiul are un termen de valabilitate de circa 2 ani. Dar ce se va întâmpla dacă vom consuma un ceai expirat? Pur și simplu uleiurile esențiale se evaporă din ceai , aroma dispare, iar substanțele benefice dispar.

Ciorapii.

Ciorapii, după un an de depozitare, chiar și în ambalaj, devin mai puțin rezistenți. Studiile au demonstrat că la condensare rezistența materialului scade cu 40%, iar la -40 ° C – cu 10%. Prin urmare aceștia s-ar putea rupe chiar și în timpul procesului de ambalare.

Bureții pentru corp.

Pe lângă faptul că se recomandă să-i spălăm după fiecare utilizare, termenul lor de valabilitate este de la 3 săptămâni la 3 luni.

Sutien.

Dacă sutienul are mai mult de 8 luni, atunci cel mai probabil este timpul să-l aruncați deoarece începe a-și pierde forma și nu-și mai îndeplinește funcția.

Peria de toaletă.

Periile din plastic au un termen de câteva luni. Cu toate acestea experții recomandă să le aruncăm imediat după ce perii încep să iasă în direcții diferite. Periile din silicon nu au această problemă și sunt mai rezistente.

#zgarcit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.