22 iulie, cea mai caldă zi din istorie. Record doborât după doar 24 de ore

24 Iul. 2024, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2024, 12:09 // Actual //  bani.md

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a crescut luni, 22 iulie, la 17,15 grade Celsius, stabilind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată la nivelul planetei, potrivit datelor Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus, citate de Reuters.

Aceasta este a doua zi consecutivă în care se stabilește un nou record, temperatura înregistrată fiind cu 0,06 grade mai mare decât recordul stabilit duminică, 21 iulie. Precedentul maxim a fost înregistrat în iulie 2023, când recordul a fost corectat timp de patru zile consecutive. Anterior, valoarea maximă a fost măsurată în august 2016.

„Ziua de luni ar putea stabili un record global pentru cea mai ridicată temperatură medie globală din istorie, iar prin asta mă refer la zeci de mii de ani”, a declarat climatologul Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania. În ultimele zile, orașe din Japonia, Indonezia sau China și-au stabilit propriile recorduri de temperatură. Statele din Golf s-au confruntat, la rândul lor, cu temperaturi extreme, indicele de căldură, influențat de umiditate, depășind 60 de grade Celsius. În Europa, au fost locuri în care temperatura a trecut de 45 de grade.

Oamenii de știință spun că schimbările climatice, influențate de arderea combustibililor fosili, se află în spatele noilor recorduri. Anul trecut, creșterea temperaturilor a fost pusă, pe lângă schimbările climatice, pe seama fenomenului climatic El Niño, care provoacă încălziri la suprafață a apelor oceanului.

Haustein subliniază că în 2024 este „remarcabil” faptul că recordul a fost depășit acum, când lumea se află în teritoriu neutru și nu mai resimte impactul El Niño.

Aceste noi recorduri de temperatură globală sunt un semnal de alarmă cu privire la gravitatea crizei climatice și necesitatea unor măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita impactul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!