Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


22 iulie, cea mai caldă zi din istorie. Record doborât după doar 24 de ore

22 iulie, cea mai caldă zi din istorie. Record doborât după doar 24 de ore

24 Iul. 2024, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2024, 12:09 // Actual //  bani.md

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a crescut luni, 22 iulie, la 17,15 grade Celsius, stabilind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată la nivelul planetei, potrivit datelor Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus, citate de Reuters.

Aceasta este a doua zi consecutivă în care se stabilește un nou record, temperatura înregistrată fiind cu 0,06 grade mai mare decât recordul stabilit duminică, 21 iulie. Precedentul maxim a fost înregistrat în iulie 2023, când recordul a fost corectat timp de patru zile consecutive. Anterior, valoarea maximă a fost măsurată în august 2016.

„Ziua de luni ar putea stabili un record global pentru cea mai ridicată temperatură medie globală din istorie, iar prin asta mă refer la zeci de mii de ani”, a declarat climatologul Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania. În ultimele zile, orașe din Japonia, Indonezia sau China și-au stabilit propriile recorduri de temperatură. Statele din Golf s-au confruntat, la rândul lor, cu temperaturi extreme, indicele de căldură, influențat de umiditate, depășind 60 de grade Celsius. În Europa, au fost locuri în care temperatura a trecut de 45 de grade.

Oamenii de știință spun că schimbările climatice, influențate de arderea combustibililor fosili, se află în spatele noilor recorduri. Anul trecut, creșterea temperaturilor a fost pusă, pe lângă schimbările climatice, pe seama fenomenului climatic El Niño, care provoacă încălziri la suprafață a apelor oceanului.

Haustein subliniază că în 2024 este „remarcabil” faptul că recordul a fost depășit acum, când lumea se află în teritoriu neutru și nu mai resimte impactul El Niño.

Aceste noi recorduri de temperatură globală sunt un semnal de alarmă cu privire la gravitatea crizei climatice și necesitatea unor măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita impactul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.