22 iulie, cea mai caldă zi din istorie. Record doborât după doar 24 de ore

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a crescut luni, 22 iulie, la 17,15 grade Celsius, stabilind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată la nivelul planetei, potrivit datelor Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus, citate de Reuters.

Aceasta este a doua zi consecutivă în care se stabilește un nou record, temperatura înregistrată fiind cu 0,06 grade mai mare decât recordul stabilit duminică, 21 iulie. Precedentul maxim a fost înregistrat în iulie 2023, când recordul a fost corectat timp de patru zile consecutive. Anterior, valoarea maximă a fost măsurată în august 2016.

„Ziua de luni ar putea stabili un record global pentru cea mai ridicată temperatură medie globală din istorie, iar prin asta mă refer la zeci de mii de ani”, a declarat climatologul Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania. În ultimele zile, orașe din Japonia, Indonezia sau China și-au stabilit propriile recorduri de temperatură. Statele din Golf s-au confruntat, la rândul lor, cu temperaturi extreme, indicele de căldură, influențat de umiditate, depășind 60 de grade Celsius. În Europa, au fost locuri în care temperatura a trecut de 45 de grade.

Oamenii de știință spun că schimbările climatice, influențate de arderea combustibililor fosili, se află în spatele noilor recorduri. Anul trecut, creșterea temperaturilor a fost pusă, pe lângă schimbările climatice, pe seama fenomenului climatic El Niño, care provoacă încălziri la suprafață a apelor oceanului.

Haustein subliniază că în 2024 este „remarcabil” faptul că recordul a fost depășit acum, când lumea se află în teritoriu neutru și nu mai resimte impactul El Niño.

Aceste noi recorduri de temperatură globală sunt un semnal de alarmă cu privire la gravitatea crizei climatice și necesitatea unor măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita impactul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recod #globala #canicula

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Republicii Moldova în trei regiuni Nord, Centru și Sud ar putea crea dificultăți în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare regională, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, care a spus, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că noua împărțire administrativă ridică semne de întrebare în privința respectării criteriilor demografice europene, dar și includerea populației din stânga Nistrului în viitoarele programe de investiții.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că modul în care sunt delimitate noile regiuni trebuie analizat nu doar din perspectiva administrării teritoriale, ci și prin prisma posibilităților de atragere a finanțărilor europene. Potrivit acestuia, în funcție de includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, unele regiuni ar putea să nu atingă pragul invocat, ceea ce ar ridica probleme privind configurarea viitoarelor regiuni de dezvoltare.

Ioniță a atras atenția și asupra situației locuitorilor din regiunea transnistreană, despre care afirmă că sunt supuși unor obligații fiscale, fără a beneficia în aceeași măsură de investițiile și serviciile publice finanțate de autoritățile constituționale.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat economistul.

În opinia sa, populația de pe malul stâng al Nistrului nu trebuie ignorată în procesul de planificare a dezvoltării regionale. Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să includă aceste comunități în strategiile naționale de dezvoltare și să creeze condiții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație și servicii publice.

Expertul a subliniat că reorganizarea teritorială trebuie corelată cu obiectivele de integrare europeană, în condițiile în care Republica Moldova urmărește să acceseze fonduri pentru reducerea disparităților economice și modernizarea infrastructurii regionale.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regiunilor la cerințele europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale discutate de autorități, care prevede reorganizarea teritoriului Republicii Moldova în trei regiuni mari, în locul actualei structuri bazate pe raioane.

Totuși, pragul de 800.000 de locuitori invocat de economist trebuie analizat în raport cu sistemul european de clasificare statistică a regiunilor, cunoscut drept NUTS. Acesta stabilește intervale orientative de populație pentru diferite niveluri teritoriale, iar încadrarea statistică nu echivalează automat cu eligibilitatea sau neeligibilitatea pentru toate programele de finanțare ale Uniunii Europene.