22 iulie, cea mai caldă zi din istorie. Record doborât după doar 24 de ore

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a crescut luni, 22 iulie, la 17,15 grade Celsius, stabilind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată la nivelul planetei, potrivit datelor Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus, citate de Reuters.

Aceasta este a doua zi consecutivă în care se stabilește un nou record, temperatura înregistrată fiind cu 0,06 grade mai mare decât recordul stabilit duminică, 21 iulie. Precedentul maxim a fost înregistrat în iulie 2023, când recordul a fost corectat timp de patru zile consecutive. Anterior, valoarea maximă a fost măsurată în august 2016.

„Ziua de luni ar putea stabili un record global pentru cea mai ridicată temperatură medie globală din istorie, iar prin asta mă refer la zeci de mii de ani”, a declarat climatologul Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania. În ultimele zile, orașe din Japonia, Indonezia sau China și-au stabilit propriile recorduri de temperatură. Statele din Golf s-au confruntat, la rândul lor, cu temperaturi extreme, indicele de căldură, influențat de umiditate, depășind 60 de grade Celsius. În Europa, au fost locuri în care temperatura a trecut de 45 de grade.

Oamenii de știință spun că schimbările climatice, influențate de arderea combustibililor fosili, se află în spatele noilor recorduri. Anul trecut, creșterea temperaturilor a fost pusă, pe lângă schimbările climatice, pe seama fenomenului climatic El Niño, care provoacă încălziri la suprafață a apelor oceanului.

Haustein subliniază că în 2024 este „remarcabil” faptul că recordul a fost depășit acum, când lumea se află în teritoriu neutru și nu mai resimte impactul El Niño.

Aceste noi recorduri de temperatură globală sunt un semnal de alarmă cu privire la gravitatea crizei climatice și necesitatea unor măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a limita impactul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recod #globala #canicula

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.