**Xi Jinping: între Mao Zedong și Deng Xiaoping – o nouă direcție pentru economia Chinei**
**Beijing, 24 iulie 2024** – În panteonul eroilor Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping este adesea plasat de propagandiștii de stat alături de Mao Zedong, fondatorul cu mână de fier al Republicii Populare Chineze. Însă, într-un document recent publicat, Xi Jinping pare să se alinieze mai degrabă cu Deng Xiaoping, fostul lider suprem ale cărui reforme „epocale” din 1978 au deschis China forțelor pieței, potrivit unei analize din Financial Times.
Documentul, care listează rezoluțiile de la reuniunea emblematică a partidului – al treilea plen cincinal, i-a acordat o aprobare neașteptat de mare lui Deng Xiaoping, a spus Wen-Ti Sung, analist la Consiliul Atlantic. Acesta a explicat că mesajul plenului vizează calmarea companiilor și consumatorilor îngrijorați de încetinirea economiei Chinei.
Deși al treilea plen al lui Deng, de acum 46 de ani, a impulsionat o economie muribundă, sufocată sub controlul statului, reuniunea de patru zile din acest an nu a reușit să-i liniștească pe economiștii care sperau într-o schimbare structurală a consumului pentru a reactiva cererea slabă. Documentul final conține 60 de subsecțiuni și peste 300 de reforme propuse, dar puține angajamente la o intervenție mai puternică a guvernului pentru a aborda recesiunea prelungită din sectorul imobiliar, care a zdruncinat încrederea consumatorilor și investitorilor.
În schimb, Xi și-a dezvăluit viziunea asupra investițiilor mari în producția avansată, denumite în limbajul partidului „noi forțe producătoare de calitate”, lăsând deoparte preocupările legate de creșterea economică a Chinei, care provoacă deflație și creează valuri de exporturi, alimentând tensiunile comerciale. Termeni legați de tehnologie, talent, știință și inovație au fost menționați de 160 de ori în document, în timp ce sectorul imobiliar a avut doar patru mențiuni.
„Teme precum autosuficiența lanțului de aprovizionare și inovația tehnologică ocupă majoritatea celor 22.000 de cuvinte ale documentului”, a declarat Robin Xing, economist-șef pentru China la Morgan Stanley. „Aceasta este prioritatea maximă.” Documentul menționează și unele avantaje pentru sectorul privat și eforturi pentru a reechilibra finanțele guvernelor locale afectate de datorii. Totuși, obiectivul general al Beijingului rămâne „marea întinerire a națiunii chineze”, prin promovarea „încrederii în sine științifice și tehnologice” în contextul tensiunilor geopolitice cu SUA.
„Conducerea Chinei pare mulțumită de modelul său de creștere centrat pe ofertă, indiferent de plângerile din restul lumii”, crede Alicia Garcia-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis.
Comitetul Central al Partidului Comunist folosește de obicei cel de-al treilea plen pentru a anunța politici importante pe termen mediu și lung. Xi Jinping trebuie să imprime economiei o creștere anuală de 4,5-5% pentru a atinge obiectivul de „modernizare în stil chinezesc” și dublarea venitului pe cap de locuitor la aproximativ 25.000 de dolari până în 2035, conform experților chinezi.
Concentrându-se pe tehnologie, investiții în infrastructură, tranziție ecologică și modernizări digitale în sectorul manufacturier – care reprezintă aproape 28% din PIB, comparativ cu 10,7% în SUA – China ar putea menține o productivitate mai mare decât alte economii industrializate, a spus Liu Qiao, decan al școlii de Management Guanghua a Universității din Beijing.
