400 de milioane de euro: Prețul pentru salvarea Transnistriei dacă Gazprom închide robinetul

Costul pentru asigurarea regiunii din stânga Nistrului cu energie și gaze naturale, în cazul suspendării livrărilor de metan de către Gazprom, este estimat la 400 de milioane de euro, a anunțat ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-o conferință de presă.

„Evident că tarifele ar trebui majorate în regiune. Noi am avertizat de mai multe ori reprezentanții din regiune că gazul ieftin se va termina”, a declarat ministrul, subliniind că situația actuală este rezultatul unei dependențe de lungă durată de gazul rusesc la preț redus.

Suspendarea gazelor ar avea implicații serioase nu doar pentru regiunea transnistreană, ci și pentru malul drept al Nistrului, care depinde indirect de gazul rusesc. Centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, produce 80% din energia electrică consumată pe malul drept, folosind metanul furnizat de Gazprom.

Parlicov a reiterat că Republica Moldova nu poate face față provocărilor energetice fără ajutorul partenerilor externi. „400 de milioane de euro este o sumă enormă pentru bugetul țării, iar sprijinul internațional devine crucial în aceste condiții”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #criză #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.