44 de monede de aur ascunse în urmă cu aproape 1400 de ani au fost găsite într-un zid

Arheologii israelieni au descoperit 44 de monede de aur care datează din secolul 7 ascunse într-un zid dintr-o rezervație naturală, scrie BBC.

Cântărind aproape 170 de grame, monedele găsite la sit-ul arhteologic Hermon Stream (Banias) au fost ascunse în jurul anului 635, perioadă în care zona era cucerită de către musulmani, sunt de părere experții. Totodată, ele dau indicii privind încheierea influenței bizantine în zonă.

Imperiul Bizantin era jumătatea estică a Imperiului a Imperiului Roman, care a supraviețuit vreme de peste 1000 de ani.

„Ne imaginăm că proprietarul comorii a ascuns-o sub amenințarea războiului, sperând cândva să se întoarcă după ea”, a declarat Yoav Lerer, coordonatorul lucrărilor de excavare. „Acum, știm că nu a fost prea norocos”.

Pe lângă monedele de aur, săpăturile realizate într-o zonă rezidențială a orașului vechi au scos la lumină rămășițe de clădiri, apeducte și țevi, monede de bronz și multe altele, au anunțat autoritățile israeliene.

Gabriale Bijovsky, expertă în numismatică în cadrul autorităților israeliene, a spus că unele monede era din perioada împăratului Phocas (602-610), însă majoritatea era din perioada succesorului său – Heraclius.

#sapaturi #Monede #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.