44 de monede de aur ascunse în urmă cu aproape 1400 de ani au fost găsite într-un zid

Arheologii israelieni au descoperit 44 de monede de aur care datează din secolul 7 ascunse într-un zid dintr-o rezervație naturală, scrie BBC.

Cântărind aproape 170 de grame, monedele găsite la sit-ul arhteologic Hermon Stream (Banias) au fost ascunse în jurul anului 635, perioadă în care zona era cucerită de către musulmani, sunt de părere experții. Totodată, ele dau indicii privind încheierea influenței bizantine în zonă.

Imperiul Bizantin era jumătatea estică a Imperiului a Imperiului Roman, care a supraviețuit vreme de peste 1000 de ani.

„Ne imaginăm că proprietarul comorii a ascuns-o sub amenințarea războiului, sperând cândva să se întoarcă după ea”, a declarat Yoav Lerer, coordonatorul lucrărilor de excavare. „Acum, știm că nu a fost prea norocos”.

Pe lângă monedele de aur, săpăturile realizate într-o zonă rezidențială a orașului vechi au scos la lumină rămășițe de clădiri, apeducte și țevi, monede de bronz și multe altele, au anunțat autoritățile israeliene.

Gabriale Bijovsky, expertă în numismatică în cadrul autorităților israeliene, a spus că unele monede era din perioada împăratului Phocas (602-610), însă majoritatea era din perioada succesorului său – Heraclius.

#sapaturi #Monede #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.