NATO ar „elimina” toate „forţele ruse” din Ucraina, dacă Rusia ar folosi arma nucleară

04 Oct. 2022, 15:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2022, 15:07 // Actual //  bani.md

Fostul director al CIA David Petraeus, un fost general cu patru stele, dă asigurări că, în cazul în care Rusia ar folosi bomba nucleară în Ucraina, NATO ar elimina forţele ruse aflate în această ţară.

Întrebat ce-ar face Statele Unite dacă Rusia ar folosi arma nucleară în Ucraina, David Petraeus a răspuns, în acest interviu acordat postului ABC News, că ”am răspunde printr-un efort al NATO care ar elimina toate forţele convenţionale ruse pe care le-am putea vedea” pe câmpul de luptă ucrainean şi în Crimeea anexată.

Acest avertisment este lansat de către un pensionar ilustru şi nu de către un oficial american.

”Toate navele de la Marea Neagră” ar fi, de asemenea distruse, a declarat el în acest interviu, duminică, la postul ABC News, citat de News.ro.

El a făcut această analiză foarte directă la câteva zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat că orice atac vizând teritoriile anexate de Rusia în Ucraina ar fi considerat o agresiune.

Preşedintele rus nu a agitat în mod explicit ameninţarea nucleară, însă aceasta planează în aer.

Acest pericol nu poate ”în niciun caz fi acceptat”, respinge fostul director al CIA, care a subliniat că se exprimă în nume personal şi că nu a discutat cu consilierul în probleme de securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan despre un eventual răspuns al Statelor Unite la o escaladare nucleară rusă a Războiului rus în Ucraina.

Folosirea armei nucleare în Ucraina nu antrenează în mod automat NATO în război împotriva agresorului – pentru că Kievul nu face parte din Alianţa Nord-Atlantică -, dar un ”răspuns al Statelor Unite şi NATO” ar fi necesar, consideră fostul gradat de rang înalt, citat de News.ro

David Petraeus a recunoscut că probabilitatea ca radiaţiile nucleare să se extindă în state membre NATO şi că aceasta ar putea fi interpretată ca un atac al unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, în virtutea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.