45 de afaceri vor obține ajutor financiar din partea statului. Cum au accesat banii

Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură a anunțat 45 de proiecte câtigătoare a granturi în sumă totală de 26 de milioane de lei. valoarea investițiilor oferite de acești antreprenori este de 40 de milioane de lei. Astfel, cu ajutorul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR), bugetele au fost majorate de aproape 7 ori.

Beneficiari

24 de proiecte start-up vor fi lansate și gestionate de femei-fermier și 21 de afaceri start-up de tineri fermieri, demonstrând în acest sens un interes sporit în lansarea afacerilor agricole, fiind un sector strategic al economiei țării.

Domenii de activitate

Conform datelor preliminare, oferite de subdiviziunile teritoriale ale AIPA, 22 de proiecte vor viza înființarea/modernizarea plantațiilor multianuale cu planificarea înființării plantațiilor multianuale pe o suprafață de peste 128 ha și achiziționarea tehnicii și utilajului agricol necesar pentru prelucrarea acestora. Drept rezultat al finanțării proiectelor start-up vor fi înființate 32,7 ha de plantații pomicole (prun, cireș, vișin, piersic, măr), plantații nucifere – 79,2 ha (alun și nuc), plantații viticole – 6,8 ha, culturi aromatice – 5,9 ha (levănțică) și arbuști fructiferi (mur, zmeur și coacăză) – 3,8 ha.

De asemenea, grație mecanismului de plată „subvenții în avans pentru start-up-uri” vor fi lansate10 afaceri în sectorul zootehnic, dintre care, 7 proiecte vor viza înființarea fermelor apicole, iar alte trei, înființarea/modernizarea fermelor de bovine, ovine și suine. 8 proiecte investiționale vizează combinarea investițiilor compatibile prin combinarea a două sau mai multe submăsuri de sprijin. Prin urmare, 7 proiecte investiționale urmează a fi realizate în domeniul apicol prin achiziționarea familiilor de albine precum și a utilajului necesar pentru extragerea și procesarea mierii de albine iar un proiect are ca scop creșterea bovinelor și prelucrarea laptelui.

Alte trei proiecte vor dezvolta afaceri precum: fabrică de patiserii, vinărie și a un frigider- investiții în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare și doar două proiecte start-up țintesc edificarea serelor pe o suprafață de cca 1,92 ha.

Scopul proiectului

Finanțarea proiectelor start-up prin mecanismul ”subvenții în avans” are drept scop furnizarea de noi oportunități tinerilor și femeilor fermieri ce au curaj sărămână acasăși să-și folosească potențialul pentru dezvoltarea unei afaceri proprii acasăși să creeze noi locuri de muncă în țară.

#Granturi #AIPA #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.