50 miliarde de lei încasări, dar statul rămâne dator – deficitul a trecut de 7 miliarde de lei

În primele opt luni ale anului 2025, veniturile bugetului de stat au însumat 50,01 miliarde de lei, în creștere cu 16,2% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor. Din această sumă, veniturile generale și colectate au fost de 49,55 miliarde lei, iar proiectele finanțate din surse externe au adus 459,4 milioane lei.

Creșterea a fost determinată în special de majorarea încasărilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat, care au ajuns la 21,39 miliarde lei (+14,4%), și de cele ale Serviciului Vamal, care au totalizat 26,14 miliarde lei (+6,6%). În același timp, categoria „alte venituri” a înregistrat o dublare (+107%), până la 4,91 miliarde lei.

Pe partea de cheltuieli, statul a alocat 57,49 miliarde lei, cu 12,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, ceea ce a generat un deficit bugetar de 7,48 miliarde lei. Acesta a fost acoperit prin surse interne (8,98 miliarde lei), surse externe (2,81 miliarde lei) și prin diminuarea soldurilor mijloacelor bănești cu 4,31 miliarde lei.

La 31 august 2025, soldurile bănești din conturile bugetului de stat se ridicau la 10,42 miliarde lei, din care circa 1,06 miliarde lei aferente proiectelor finanțate din surse externe .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.