60 de milioane de euro, puse la dispoziția horticultorilor de către BEI. Anunțul făcut de Alberto Carlei

Livada Moldovei este o operațiune cheie a Băncii Europene de Investiții, linia de creditare are drept scop sprijinirea sectorului privat din Republica Moldova. De la lansarea liniei de creditare Livada Moldovei, peste 280 de proiecte de investiții au beneficiat de fondurile UE, oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții. În prezent, există un fond de aproximativ 60 de milioane de euro care urmează să fie pus la dispoziția altor beneficiari. Despre aceasta a anunțat astăzi noul șef al oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, care a avut loc la Europe Café.

În cadrul acestei întâlniri Alberto Carlei a prezentat rezultatele activității Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova. De asemenea, acesta a vorbit despre proiectele ce urmează a fi implementate. De la începutul anului 2021, 82 de beneficiari ai liniei de creditare Livada Moldovei au primit împrumuturi în valoare de 12,6 milioane de euro.

„Livada Moldovei este o operațiune – cheie a Băncii Europene de Investiții, a cărei scop este sprijinirea sectorului privat din Moldova. Această linie de creditare a contribuit la revitalizarea sectorului horticol și a susținut multe întreprinderi mici și mijlocii să se angajeze mai bine pe piața moldovenească, foarte competitivă și îngustă, ajutându-le, totodată, să își diversifice destinațiile de export”, a declarat șeful oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei.

Totodată, Alberto Carlei a menționat că din 2007, anul în care a început colaborarea dintre Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova, au fost implementate 25 de proiecte investiționale în valoare totală de circa 800 de milioane de euro. Acestea au acoperit mai multe domenii, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), educația și cercetarea, sectorul transporturilor și cel energetic, precum și asigurând fonduri pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare.

„Banca Europeană de Investiții își va continua angajamentele în Republica Moldova, prin sprijin oferit în punerea în aplicare a EU Green Deal, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor strategice de infrastructură în sectoarele cheie, cum ar fi transporturile și gestionarea deșeurilor, digitalizarea economiei moldovenești și susținerea IMM-urilor și a sectorului privat”, a declarat Alberto Carlei.

Cea mai mare parte din suma totală a investițiilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții au revenit sectorului transporturilor, aproximativ 40%. Scopul principal al finanțărilor a constituit reabilitarea celor mai importante secțiuni ale drumurilor naționale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a sprijinit achiziționarea a 90 de troleibuze noi în municipiul Chișinău.

Peste 30% din volumul creditelor au fost puse la dispoziție pentru a susține IMM-urile. O parte semnificativă a fost direcționată întreprinderilor din sectorul horticol și cel vitivinicol.

Sectorul energetic a primit, de asemenea, un sprijin semnificativ – aproximativ 16% din volumul împrumuturilor. Banca Europeană de Investiții a ajutat Republica Moldova să-și diversifice sursele de energie, sprijinind proiecte precum gazoductul Ungheni-Chișinău și îmbunătățirea fiabilității sistemului de transport al energiei electrice din Moldova.

În timp ce multe proiecte au fost deja implementate cu succes, există inițiative importante, care sunt încă în curs de desfășurare, cum ar fi Programul de Gestionare a Deșeurilor Solide, Programul privind Eficiența Energetică în Chișinău, precum și Proiectul de Interconectare Energetică cu România.

#horticultori #sector public #sector privat #Alberto Carlei #sustinere #IMM #Afaceri #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania vizată de perchezițiile desfășurate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un dosar de escrocherie și insolvabilitate intenționată este SRL „Agrounire”, arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Firma a intrat în insolvabilitate în septembrie 2025, după ce a declarat instanței că nu mai dispunea de mijloace pentru achitarea datoriilor ajunse la scadență.

Potrivit investigației, dosarul penal ar fi pornit în urma plângerilor depuse de doi agenți economici de la care „Agrounire” cumpărase floarea-soarelui și față de care acumulase datorii. PCCOCS suspectează că scopul unor operațiuni ar fi fost evitarea achitării mărfii și înstrăinarea fictivă a activelor companiei.

Cifrele prezentate în investigație scot la iveală situația financiară declarată de companie înainte de insolvabilitate. La 26 august 2025, „Agrounire” s-a adresat Judecătoriei Chișinău și a cerut deschiderea propriei proceduri de insolvabilitate, susținând că intenționează să-și restructureze activitatea.

Compania declara atunci datorii de aproximativ 74 de milioane de lei, în timp ce în cele două conturi bancare ale sale se aflau puțin peste 11 mii de lei. În același timp, „Agrounire” susținea că avea de recuperat circa 41 de milioane de lei de la alte firme și persoane.

Ulterior însă, cifrele datoriilor s-au modificat. Într-o cerere concretizată depusă în instanță, acestea au fost indicate la aproximativ 69 de milioane de lei. Iar tabelul definitiv actualizat al creanțelor, întocmit în ianuarie 2026 de lichidator, indica o masă credală de numai 39,7 milioane de lei.

Unul dintre cele mai controversate elemente descrise de Ziarul de Gardă îl reprezintă o serie de tranzacții efectuate cu puțin timp înainte de solicitarea insolvabilității.

Între 24 iulie și 14 august 2025, „Agrounire” a încheiat 24 de contracte de cesiune cu „WETRADE”, companie afiliată grupului din care face parte și „Agrounire”. Valoarea acestora era de aproximativ 37 de milioane de lei.

Prin aceste contracte, „WETRADE” a transmis către „Agrounire” dreptul de a încasa datorii de la diferite companii și gospodării țărănești. În schimb, „Agrounire” urma să achite către firma afiliată valoarea creanțelor preluate.

Investigația ZdG arată însă că o parte dintre debitorii de la care „Agrounire” trebuia să recupereze banii se aflau ei înșiși în proceduri de insolvabilitate. Tocmai dificultatea recuperării acestor creanțe a fost ulterior invocată de companie printre motivele care au condus la incapacitatea sa de plată.

Mai mult, printre principalii creditori ai „Agrounire” apar două firme afiliate: „Agricore Solutions”, cu o creanță de aproximativ 16,8 milioane de lei, și „WETRADE”, cu peste 3 milioane de lei.

Avocatul a doi dintre creditorii externi, Dorin Ceban, susține că masa credală ar fi fost „umflată artificial”, iar tranzacțiile cu firmele afiliate ar fi urmărit simularea unei stări de insolvabilitate.

Potrivit calculelor invocate de acesta, fără tranzacțiile contestate, „Agrounire” ar fi fost solvabilă în momentul depunerii cererii, iar datoriile scadente reale ar fi fost de aproximativ 17 milioane de lei, nu 65–74 de milioane de lei. Aceste afirmații reprezintă poziția avocatului creditorilor și nu o constatare definitivă a instanței.

Reprezentanții „Agrounire” resping însă acuzațiile. Avocatul companiei, Oleg Mistrean, susține că firma s-a confruntat cu o lipsă reală de lichidități și că scopul contractelor de cesiune a fost tocmai crearea unor surse suplimentare de bani pentru achitarea creditorilor.

Potrivit acestuia, prin cesiuni nu ar fi fost scoase active din patrimoniul „Agrounire”. Avocatul mai afirmă că „WETRADE” a stins datorii bancare ale companiei de aproximativ 22 de milioane de lei, iar „Agricore Solutions” ar fi preluat o altă obligație majoră față de un creditor extern.

Apărarea mai susține că „Agrounire” a stins integral creanțele a 46 de creditori și invocă un control al Serviciului Fiscal de Stat care, potrivit avocatului, nu ar fi constatat operațiuni sau încălcări fiscale care să indice o insolvabilitate intenționată.

Reprezentanții companiei subliniază că informațiile prezentate de PCCOCS constituie, la această etapă, o versiune examinată în cadrul urmăririi penale și nu reprezintă o constatare definitivă privind caracterul tranzacțiilor sau vinovăția persoanelor vizate.