Tiraspolul acuză Chișinăul de „presiuni economice” și cere blocarea legii fiscale: ”Poate provoca un colaps”

03 Apr. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Apr. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Tiraspolul acuză Chișinăul de „presiuni economice discriminatorii” și avertizează asupra riscului unei „crize umanitare de amploare”, în contextul proiectului de lege privind eliminarea facilităților fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, adoptat de Parlament în prima lectură.

Într-un comunicat, așa-numitul minister de externe al regiunii susține că, în urma reuniunii reprezentanților politici din 26 februarie, partea transnistreană a propus organizarea, în perioada 3–9 martie, a unei ședințe a experților în domeniul economic. Inițiativa ar fi fost „dictată de necesitatea urgentă de a opri planurile discriminatorii ale Moldovei privind perceperea TVA, accizelor și altor plăți ilegale de la întreprinderile din regiune”.

Potrivit Tiraspolului, aceste propuneri au fost ignorate, iar solicitările repetate adresate Chișinăului nu au primit răspuns.

„Niciuna dintre inițiativele transnistrene nu a fost acceptată până în prezent”, se menționează în comunicat.

Autoritățile din regiune afirmă că proiectul de lege adoptat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova ar putea avea consecințe grave: „poate provoca un colaps al producției și comerțului, precum și încălcări masive ale drepturilor omului”. Totodată, Tiraspolul avertizează că „implementarea acestor intenții distructive riscă să submineze aprovizionarea regiunii cu resurse energetice și combustibil și să blocheze definitiv procesul de reglementare”.

„Adoptarea unor asemenea măsuri în lipsa dialogului contravine principiilor și acordurilor procesului de negocieri, precum și normelor internaționale și europene”, se mai arată în declarație, autoritățile transnistrene susținând că acțiunile Chișinăului „ies în afara cadrului legal”.

Tiraspolul anunță că va continua „să apere interesele cetățenilor și ale agenților economici prin metode de negociere și alte mijloace disponibile” și cere Chișinăului „să revină la dialog, să renunțe la presiunile asupra cetățenilor din regiune și să revizuiască paradigma conflictuală a relațiilor”.

De asemenea, administrația din stânga Nistrului face apel către participanții internaționali ai formatului de negocieri „5+2” să intervină pentru a preveni „o nouă etapă de blocadă economică”, care, potrivit acesteia, ar putea duce la destabilizarea situației și la încălcarea drepturilor socio-economice ale populației.

Reacția vine după ce, la sfârșitul lunii martie, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect care prevede eliminarea treptată, până în 2030, a scutirilor fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană și aplicarea unui regim fiscal unitar pe întreg teritoriul țării.

Autoritățile de la Chișinău susțin că măsura are drept scop reintegrarea economică a țării. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat anterior că principiul de bază este „aceeași țară – aceleași taxe”, iar procesul va fi implementat gradual pentru a reduce impactul asupra cetățenilor din stânga Nistrului.

08 Iul. 2026, 16:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2026, 16:53 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

 

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd