Prăbuşire fără precedent: Cum a ajuns Germania din locomotiva UE la coada listei de aşteptare pentru a discuta cu Trump

Cancelarul german Olaf Scholz se află la coada listei când vine vorba de accesul la viitoarea Casă Albă a lui Trump, scrie Bloomberg.

Scholz a fost un aliat apropiat al lui Joe Biden şi l-a susţinut deschis pe preşedintele democrat înainte ca acesta să se retragă din cursa împotriva lui Donald Trump. Acum el pare să plătească preţul.

Liderul german a contactat miercuri echipa lui Trump pentru a stabili o convorbire imediat ce rezultatul alegerilor a devenit clar. Începând de vineri după-amiază, el încă aşteaptă, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Bloomberg în marja unui summit la Budapesta.

În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a tratat în mod regulat Germania cu dispreţ şi s-a dezlănţuit împotriva cancelarului de atunci Angela Merkel pentru ceea ce el a considerat a fi profitorul cheltuielilor militare ale SUA.

Ultimul afront al lui Trump îl plasează pe actualul cancelar în urma preşedintelui francez Emmanuel Macron, a italiencei Giorgia Meloni, a ucraineanului Volodymyr Zelenskiy şi a danezei Mette Frederiksen, vecina din nord a Germaniei, cu o populaţie de doar 6 milioane de locuitori.

Chiar şi Charles Michel a vorbit cu Trump în această săptămână, iar el urmează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Consiliului liderilor europeni la sfârşitul lunii.

Nu numai atât, dar Scholz a fost, de asemenea, atras într-o dispută umilitoare cu Elon Musk, fondatorul miliardar al Tesla Inc. care a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump.

„Nici măcar nu am luat-o în seamă”, a declarat Scholz reporterilor vineri la Budapesta.

Scholz a subliniat că este hotărât să menţină bunele relaţii transatlantice, indiferent cine stă la Casa Albă, dar nu este pregătit să ia prea în serios postările lui Musk.

„Lumea în care trăim nu este de aşa natură încât companiile de internet să fie organe de stat”, a spus el.

Previziunile larg răspândite cu privire la un rol al lui Musk în următoarea administraţie Trump sugerează că liderul german ar putea fi nevoit să îşi revizuiască viziunea asupra social media.

Dacă va mai fi la putere în momentul în care Trump va prelua funcţia.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi pregătit să accelereze un vot de încredere în guvernul său, ridicând perspectiva unor alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro, scrie FT.

Scholz programase iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, deschizând astfel calea pentru alegeri în martie. Însă opoziţia a insistat ca votul să aibă loc chiar săptămâna viitoare, pentru a evita o lungă perioadă de incertitudine politică. Aceasta ar însemna că alegerile ar putea avea loc în ianuarie.

Scholz a tras cortina peste fragila sa coaliţie tripartită miercuri, prin demiterea ministrului de finanţe Christian Lindner, liderul celui mai mic partid din alianţă, Partidul Democraţilor Liberi (FDP), pro-business.

Măsura a marcat punctul culminant al unei dispute de lungă durată în cadrul coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi Verzi, pe de o parte, şi FDP, pe de altă parte, cu privire la direcţia politicii economice.

Întrucât FDP şi-a retras miniştrii din cabinet, Scholz conduce acum un guvern minoritar SPD-Verzi.

Scholz a indicat că ar putea fi flexibil în ceea ce priveşte calendarul dacă SPD şi Verzii ar putea ajunge la un acord cu partidele de opoziţie, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi FDP, pentru a trece prin parlament unele proiecte de lege restante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #economie #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.