Prăbuşire fără precedent: Cum a ajuns Germania din locomotiva UE la coada listei de aşteptare pentru a discuta cu Trump

10 Nov. 2024, 09:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2024, 09:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cancelarul german Olaf Scholz se află la coada listei când vine vorba de accesul la viitoarea Casă Albă a lui Trump, scrie Bloomberg.

Scholz a fost un aliat apropiat al lui Joe Biden şi l-a susţinut deschis pe preşedintele democrat înainte ca acesta să se retragă din cursa împotriva lui Donald Trump. Acum el pare să plătească preţul.

Liderul german a contactat miercuri echipa lui Trump pentru a stabili o convorbire imediat ce rezultatul alegerilor a devenit clar. Începând de vineri după-amiază, el încă aşteaptă, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Bloomberg în marja unui summit la Budapesta.

În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a tratat în mod regulat Germania cu dispreţ şi s-a dezlănţuit împotriva cancelarului de atunci Angela Merkel pentru ceea ce el a considerat a fi profitorul cheltuielilor militare ale SUA.

Ultimul afront al lui Trump îl plasează pe actualul cancelar în urma preşedintelui francez Emmanuel Macron, a italiencei Giorgia Meloni, a ucraineanului Volodymyr Zelenskiy şi a danezei Mette Frederiksen, vecina din nord a Germaniei, cu o populaţie de doar 6 milioane de locuitori.

Chiar şi Charles Michel a vorbit cu Trump în această săptămână, iar el urmează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Consiliului liderilor europeni la sfârşitul lunii.

Nu numai atât, dar Scholz a fost, de asemenea, atras într-o dispută umilitoare cu Elon Musk, fondatorul miliardar al Tesla Inc. care a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump.

„Nici măcar nu am luat-o în seamă”, a declarat Scholz reporterilor vineri la Budapesta.

Scholz a subliniat că este hotărât să menţină bunele relaţii transatlantice, indiferent cine stă la Casa Albă, dar nu este pregătit să ia prea în serios postările lui Musk.

„Lumea în care trăim nu este de aşa natură încât companiile de internet să fie organe de stat”, a spus el.

Previziunile larg răspândite cu privire la un rol al lui Musk în următoarea administraţie Trump sugerează că liderul german ar putea fi nevoit să îşi revizuiască viziunea asupra social media.

Dacă va mai fi la putere în momentul în care Trump va prelua funcţia.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi pregătit să accelereze un vot de încredere în guvernul său, ridicând perspectiva unor alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro, scrie FT.

Scholz programase iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, deschizând astfel calea pentru alegeri în martie. Însă opoziţia a insistat ca votul să aibă loc chiar săptămâna viitoare, pentru a evita o lungă perioadă de incertitudine politică. Aceasta ar însemna că alegerile ar putea avea loc în ianuarie.

Scholz a tras cortina peste fragila sa coaliţie tripartită miercuri, prin demiterea ministrului de finanţe Christian Lindner, liderul celui mai mic partid din alianţă, Partidul Democraţilor Liberi (FDP), pro-business.

Măsura a marcat punctul culminant al unei dispute de lungă durată în cadrul coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi Verzi, pe de o parte, şi FDP, pe de altă parte, cu privire la direcţia politicii economice.

Întrucât FDP şi-a retras miniştrii din cabinet, Scholz conduce acum un guvern minoritar SPD-Verzi.

Scholz a indicat că ar putea fi flexibil în ceea ce priveşte calendarul dacă SPD şi Verzii ar putea ajunge la un acord cu partidele de opoziţie, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi FDP, pentru a trece prin parlament unele proiecte de lege restante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.