Kremlinul vrea un super-gigant energetic: Rosneft ar putea fuziona cu Lukoil și Gazprom Neft

La Kremlin se discută posibilitatea de a unifica cele mai mari companii petroliere din Rusia într-o singură mega-structură națională, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Conform informațiilor, planul ar presupune absorbția companiilor Lukoil și Gazprom Neft de către Rosneft.

Dacă această fuziune va avea loc, controlul președintelui Vladimir Putin asupra piețelor energetice globale și economiei militare a Rusiei s-ar întări semnificativ. Noua structură ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, după gigantul saudit Aramco, extrăgând aproape de trei ori mai mult petrol decât cel mai mare producător american, Exxon Mobil. Aceasta ar oferi Rusiei un avantaj strategic pentru a negocia prețuri favorabile cu cumpărători precum India și China, notează WSJ.

Sursele WSJ menționează că discuțiile privind această fuziune au loc de câteva luni, deși nu s-a luat încă o decizie finală, iar planurile ar putea fi schimbate. Însă dorința lui Putin de a consolida sectorul energetic în sprijinul eforturilor militare este evidentă, acesta dorind să creeze un gigant energetic capabil să concureze cu Arabia Saudită, în ciuda scăderii cererii de petrol pe fondul tranziției către surse de energie mai ecologice.

Petrolul și gazele sunt sursele principale de venituri pentru economia Rusiei, reprezentând aproximativ o treime din bugetul federal și întărind poziția lui Putin pe scena internațională. Succesul Rusiei în menținerea stabilității economice în fața sancțiunilor occidentale se datorează în mare parte unei industrii petroliere puternice, subliniază WSJ. Potrivit surselor, la Moscova se speră că noua companie unificată va putea rezista mai bine presiunilor sancțiunilor occidentale, care au îngreunat exporturile, lansarea de noi proiecte și procesul de decontări financiare. Deși negocierile privind fuziunea au început în contextul războiului din Ucraina, ele sunt orientate și spre pregătirea Rusiei pentru o eventuală încălzire a relațiilor economice cu Occidentul după încheierea conflictului, precizează sursele.

Între timp, reprezentanții Rosneft au declarat pentru WSJ că informațiile despre o astfel de fuziune nu sunt reale. De asemenea, Lukoil a afirmat că nici conducerea, nici acționarii companiei nu discută despre o posibilă fuziune. Nu au fost obținute comentarii din partea Gazprom Neft sau Gazprom, iar Kremlinul a menționat că nu deține informații pe acest subiect.

În același timp, veniturile bugetului federal al Rusiei din sectorul petrolului și gazelor au scăzut în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările au fost de 1,212 trilioane de ruble, în timp ce în octombrie 2023 acestea erau de 1,635 trilioane de ruble. Principala cauză a scăderii este reducerea prețului la petrol. În octombrie, taxele au fost calculate pe baza unui preț de 63,57 USD per baril pentru țițeiul Urals, comparativ cu 83,18 USD cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fuziune #Lukoil #Energie #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.