Petrolul la 40 de dolari? Analiștii avertizează asupra prăbușirii prețurilor în 2025 dacă OPEC relaxează producția

14 Nov. 2024, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2024, 11:02 // Actual //  Ursu Victor

**Prețurile petrolului ar putea scădea dramatic în 2025 dacă OPEC+ renunță la restricțiile de producție**

Prețurile petrolului ar putea înregistra o scădere semnificativă în 2025, dacă alianța OPEC+ decide să renunțe la actualele reduceri de producție, susțin analiști citați de *CNBC*, conform *News.ro*. Experții anticipează un an dificil pentru piața țițeiului, iar Tom Kloza, director de analiză energetică la OPIS, estimează că în lipsa unui acord de control al producției, prețul petrolului ar putea ajunge între 30 și 40 de dolari pe baril – o scădere de aproximativ 40% față de nivelul actual.

Henning Gloystein de la Eurasia Group avertizează că o relaxare totală a restricțiilor OPEC+ ar putea provoca „un declin abrupt” al prețurilor. Saul Kavonic, analist la MST Marquee, adaugă că această măsură ar putea declanșa un „război al prețurilor” pentru câștigarea cotei de piață.

În prezent, țițeiul Brent se tranzacționează la 72 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate la 68 de dolari. Totuși, este de așteptat ca OPEC+ să mențină temporar reducerea de 2,2 milioane de barili pe zi, adoptată în ultimele trimestre, amânând creșterea producției până la sfârșitul anului.

Pe lângă oferta ridicată din Statele Unite, Canada și Brazilia, și cererea scăzută din China continuă să exercite presiune asupra prețurilor. Analiștii de la Citi prognozează un preț mediu de 60 de dolari pentru Brent în 2025.

Totodată, posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă alimentează temeri privind un nou conflict comercial cu China. Politica sa de stimulare a producției interne de petrol ar putea amplifica oferta, contribuind astfel la o scădere și mai pronunțată a prețurilor pe piața globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 15:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII