Adrian Dupu: Anul acesta, sunt finațate 99 de proiecte care susțin dezvoltarea culturală și educațională a R. Moldova

În acest an, Guvernul României, prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), finanțează 99 de proiecte care susțin dezvoltarea culturală și educațională a Republicii Moldova. Printre acestea se numără și „Astra Film” Chișinău, un festival de film documentar care începe joi, 14 noiembrie, la Cinema Loteanu. Festivalul va prezenta o selecție de filme premiate și va include o serie de evenimente educaționale, toate cu intrare gratuită, scrie Radio Chișinău.

Printre momentele importante ale festivalului se numără prezența poetei Ana Blandiana, care va participa vineri, 15 noiembrie, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”, regizat de Diana Nicolae. După proiecție, ea va avea loc un dialog cu publicul.

Într-un interviu pentru Radio Chișinău, secretarul de stat al Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, a subliniat că Astra Film Chișinău a devenit un eveniment de tradiție care promovează un dialog cultural între cele două maluri ale Prutului.

„Toate proiectele pe care le-am finanțat au avut intrare gratuită. Nu este o surpriză, ci o noutate că reușim să aducem pentru al treilea an consecutiv Astra Film la Chișinău. Astra Film este un proiect consacrat în România, fiind cel mai mare festival de film documentar din Europa de Est și unul dintre cele mai mari din Europa. A ajuns la a 31-a ediție în România și mă bucur că reușim să-l facem un eveniment de tradiție și la Chișinău. Venim cu filme noi, inclusiv românești, și, de asemenea, va fi prezentă și poeta Ana Blandiana, vineri, la proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”. Mă bucur că Ana Blandiana, una dintre cele mai mari poete române în viață, va fi la Chișinău. Acesta este un motiv în plus pentru iubitorii de film și literatură să fie prezenți”, a declarat Adrian Dupu.

De asemenea, Adrian Dupu a menționat creșterea considerabilă a finanțărilor acordate de DRRM, menționând impactul major al acestora asupra Republicii Moldova.

„Mă bucur că am reușit, de când am preluat departamentul, să creștem de aproape 20 de ori și să putem implementa mai multe proiecte, să putem ajunge la mai mulți oameni. Și, în primul rând, avem două modalități: finanțăm noi proiecte, implementăm noi proiecte directe și, apoi, există sesiunea de finanțare, în care primim proiecte și sunt analizate. Din anul acesta, din 350 de proiecte care au fost depuse, am reușit să finanțăm 99”, a adăugat Adrian Dupu.

Departamentul a susținut și alte proiecte importante în ultima perioadă, printre care Festivalul Tradițiilor Românești, desfășurat în Grădina Botanică, și o serie de proiectele educaționale. De asemenea, au fost realizate donații de 100 mii de cărți către bibliotecile din Moldova și evenimente culturale de amploare, cum ar fi Transilvania International Film Festival la Chișinău și turneele de teatru.

CMF 11240002.

#dezvoltare culturală #educațională #Adrian Dupu #proiecte #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie