Blocaj financiar pentru companiile aeriene din Rusia: rutele interne, în pragul suspendării

14 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Începând cu 1 ianuarie 2025, companiile aeriene din Rusia ar putea închide sute de rute interne din cauza lipsei de subvenții din partea statului, potrivit unor surse din industrie citate de *Kommersant*. Ministerul Transporturilor și Rosaviatsia nu au reușit să ajungă la un acord cu Ministerul de Finanțe pentru alocarea a 19 miliarde de ruble necesare pentru a sprijini zborurile care ocolesc Moscova, precum și rutele dintre partea centrală a Rusiei, Extremul Orient și Kaliningrad. Totodată, acordarea subvențiilor pentru rutele sociale importante din Extremul Orient a fost amânată.

Conform procedurilor actuale, cererile pentru subvenții trebuiau depuse până la 1 octombrie, iar evaluarea lor durează cel puțin o lună. De obicei, Rosaviatsia aloca fondurile până la 1 decembrie, permițând companiilor aeriene să planifice zborurile de la 1 ianuarie și să deschidă vânzarea biletelor pentru rutele subvenționate.

Cu toate acestea, în anumite regiuni, biletele pentru unele rute nu au fost puse în vânzare pentru anul viitor, ceea ce a generat îngrijorări în rândul autorităților locale și al pasagerilor, mai ales în contextul în care Ministerul Apărării urmărește disponibilitatea biletelor pentru militarii care călătoresc în scopuri de recreere și tratament.

În lipsa subvențiilor, companiile aeriene ar putea fie să anuleze zborurile, fie să vândă biletele la prețuri comerciale, ceea ce ar afecta accesibilitatea pentru pasageri. Totuși, sursele consideră mai probabilă închiderea rutelor cu rentabilitate scăzută, care ar putea afecta sever conectivitatea între regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.