Rusia schimbă strategia: Mai multe gaze pentru Europa, dar Austria rămâne pe dinafară

Exporturile de gaze rusești către Europa, prin ruta principală de tranzit din Ucraina, au rămas stabile luni, potrivit companiei Gazprom, controlată de Kremlin. Aceasta a anunțat că va livra 42,4 milioane de metri cubi (mcm) de gaze prin Ucraina, același volum ca duminică, în ciuda întreruperii livrărilor către compania austriacă OMV, scrie Reuters.

Rusia, care înainte de războiul din Ucraina era cel mai mare furnizor de gaze al Europei, a pierdut cea mai mare parte a pieței europene pe măsură ce Uniunea Europeană încearcă să-și reducă dependența de energia rusească.

Conform datelor operatorului de sistem de transport Eustream, cererile pentru fluxurile de gaze către Slovacia din Ucraina au rămas aproape neschimbate luni, comparativ cu zilele anterioare. De asemenea, fluxurile din Slovacia către Austria au fost stabile față de nivelurile din weekend, dar cu aproximativ 17% sub media din noiembrie, înainte ca Rusia să oprească livrările către OMV. Fluxurile din Slovacia către Republica Cehă au fost, de asemenea, constante.

Gazprom a întrerupt livrările către OMV sâmbătă, după ce compania austriacă a amenințat să confische o parte din gazele rusești drept compensație pentru câștigarea unui arbitraj într-o dispută contractuală.

Austria primea 17 milioane de metri cubi pe zi înainte de această întrerupere. Aceste volume sunt acum achiziționate de alți cumpărători europeni, potrivit datelor și declarațiilor companiilor. În prezent, gazele rusești sunt încă vândute în volume semnificative către Slovacia, Ungaria și Republica Cehă, care nu are un contract direct. Cantități mai mici sunt livrate către Italia și Serbia.

Între timp, Ucraina a anunțat că nu va prelungi acordul de tranzit pentru gaze cu Rusia după expirarea acestuia la sfârșitul anului. Decizia ridică semne de întrebare asupra viitorului exporturilor rusești de gaze către Europa prin această rută.

#gaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.