Robert F. Kennedy, numit ministru al sănătăţii în SUA. Acţiunile Pfizer şi Moderna, scăderi imediate

Recenta numire a lui Robert F. Kennedy Jr. în funcţia de secretar al Sănătăţii şi Serviciilor Umane de către preşedintele ales Donald Trump promite să fie un punct de cotitură în sistemul sanitar, în special în industria farmaceutică, fiind deja vizibil impactul anunţului, arată analiştii XTB.

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale critice față de influența marilor companii farmaceutice și transparența în politicile de sănătate publică, a fost numit la conducerea Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) din SUA. Această funcție, echivalentă cu cea a unui ministru al sănătății, îi oferă un rol cheie în gestionarea programelor de sănătate și reglementarea sectorului.

Kennedy Jr. a fost o voce controversată, criticând legăturile dintre autoritățile de reglementare și industria farmaceutică. De-a lungul timpului, el a pledat pentru reforme radicale, inclusiv la FDA, și a contestat siguranța unor vaccinuri, deși opiniile sale au fost dezmințite de comunitatea științifică.

Numirea sa a avut un impact imediat asupra pieței financiare. Acțiunile companiilor farmaceutice majore, precum Pfizer, Moderna, Novo Nordisk, Merck și Eli Lilly, au înregistrat scăderi semnificative, reflectând temerile investitorilor față de o reglementare mai strictă și posibila reducere a profiturilor.

Printre măsurile pe care Kennedy Jr. le-ar putea implementa se numără:

Revizuirea proceselor de aprobare a medicamentelor și vaccinurilor;
Creșterea transparenței în relațiile dintre autorități și companii farmaceutice;
Accentuarea rigurozității în evaluarea siguranței produselor medicale.

Deși politicile sale ar putea aduce o supraveghere mai etică în sector, acestea generează incertitudini privind impactul asupra sănătății publice și cercetării medicale.

Analiștii economici subliniază că, dacă măsurile riguroase propuse nu vor fi implementate, companiile farmaceutice ar putea recupera scăderile actuale ale valorii acțiunilor. În acest context, numirea lui Kennedy Jr. reprezintă o provocare directă pentru industria farmaceutică și un test pentru viitorul politicilor de sănătate din SUA.

#kennedy #actiuni #Pfizer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.