Peste 18 miliarde de dolari aruncate în războiul împotriva Ucrainei: Rusia intensifică cheltuielile militare

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.