Adrian Dupu, PNL: Termenul de redobândire a cetățeniei nu va depăși un an

21 Nov. 2024, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Nov. 2024, 13:36 // Actual //  bani.md

Candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru diaspora la funcția de senator în Parlamentul României, Adrian Dupu, a declarat că una dintre prioritățile sale în viitorul legislativ va fi modificarea legii privind redobândirea cetățeniei.

„Împreună cu colegii mei, lucrăm deja la noul proiect și căutăm soluțiile pentru ca termenul de soluționare a dosarelor să nu mai depășească un an”, a afirmat Dupu, într-un anunț pe pagina sa de Facebook.

El a menționat că a avut deja mai multe întâlniri cu noua conducere a Autorității Naționale pentru Cetățenie și a solicitat o analiză a principalilor factori care duc în prezent la timpul mare de așteptare.

„Este inacceptabil ca după ce oamenii așteaptă ani de zile să redevină cetățeni români, să mai aștepte câteva luni pentru transcrierea actelor. Acest lucru este valabil și pentru românii din afara granițelor cu documente emise de statele de adopție”, a subliniat candidatul PNL.

Pentru a remedia această situație, Dupu a anunțat că va propune înființarea unor centre de stare civilă dedicate transcrierii actelor de stare civilă doar pentru românii din afara granițelor și celor care au redobândit cetățenia.

„Mă voi asigura ca niciun român din afara granițelor nu va mai aștepta luni și ani pentru a obține documentele care i se cuvin”, a adăugat Dupu.

Reamintim, alegerile prezidențiale din România vor avea loc în perioada 22-24 noiembrie, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru 30 noiembrie – 1 decembrie. În Republica Moldova, vor fi deschise 59 de secții de vot: 17 la nord, 34 la centru și 8 la sud.

CMF: 11240002

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.