Sturza atacă: Chișinăul a dat-o în bară când a propus Gazpromului un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz

28 Nov. 2024, 21:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2024, 21:50 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile de la Chișinău ar fi greșit când au decis schimbarea conducerii Moldovagaz „Câine-câinește, sistemul funcționa, oamenii erau acolo și se întâmplau niște lucruri, dar dacă s-a pornit procesul, trebuie dus la capăt. Evident că rușii o să blocheze, nu o să aprobe acest consiliu de administrație și e evident că noi o să mergem cu interimatul încă mult timp înainte”, a subliniat Sturza.

Deplasarea ministrului Energiei, Victor Parlicov, la sediul Gazprom a fost catalogată drept „o încercare disperată” de către fostul prim-ministru Ion Sturza. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Sturza a criticat decizia autorităților de a negocia în condiții pe care le consideră dezavantajoase.

„Eu cred că evoluția evenimentelor de după a demonstrat că nu era nevoie în genere de dus acolo, pentru că se putea anticipa că putea fi umilit și trimis acasă cu nimic”, a declarat Sturza.

Ex-premierul a atras atenția asupra lipsei de pregătire a autorităților pentru sezonul rece, acuzându-le că nu au făcut achiziții de gaz din vară, când prețurile erau mai favorabile. „Noi am fost ocupați de referendum, alegeri, de a ne critica unii pe alții când cumpărăm, de a schimba conducerea Moldovagaz fără sens și am primit la sfârșit de an o criză a gazelor”, a punctat el.

Sturza a subliniat că Republica Moldova ar trebui să rămână fermă în poziția de a nu recunoaște datoria istorică față de Gazprom. În ceea ce privește posibilele creșteri ale tarifelor la gaz, fostul premier consideră că impactul asupra consumatorilor ar putea fi redus prin fondurile de sprijin alocate de Uniunea Europeană.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, s-a întâlnit luni, 25 noiembrie, cu președintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a discuta despre livrările de gaze către regiunea transnistreană după 1 ianuarie 2025, când Ucraina nu va mai permite tranzitul gazului rusesc.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

 

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!