Ceban aruncă bomba: Creșterea prețului la gaze nu a fost o surpriză pentru autorități. Se știa din luna septembrie

Prognoza inițială privind tarifele, aprobată în luna mai, a fost bazată pe indicele „front-mount index”, care estima prețurile pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie. Cu toate acestea, evoluțiile ulterioare ale pieței nu au corespuns previziunilor inițiale, ceea ce a dus la o ajustare a așteptărilor privind tarifele din a doua jumătate a anului 2024, a declarat Vadim Ceban, președintele interimar al Moldovagaz, în cadrul unei ședințe publice despre impactul majorării tarifului la gazele naturale asupra consumatorilor și economiei naționale.

La rândul său, ministrul Energiei, Victor Parlicov a declarat că: „În luna iunie, am început discuțiile pentru a obține un contract cu preț preferențial de la partenerii noștri din România. Aceste discuții s-au mutat la nivelul prim-ministrilor, iar acum, cred că domnul prim-ministru va putea oferi mai multe detalii despre cum au decurs aceste negocieri și ce s-a realizat”.

El a precizat că scopul principal al negocierilor a fost obținerea unor volume de gaze la prețuri mai bune, ceea ce ar fi beneficiat Moldova pe termen lung, asigurând stabilitatea prețurilor și sprijinul politic necesar. De asemenea, Ceban a menționat că discuțiile privind un preț preferențial au continuat și după alegerile recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ceban #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.